Activities of Mihai TUDOSE
Plenary speeches (35)
Commemoration of the 30th anniversary of the Romanian revolution of December 1989 (debate)
Presentation of the programme of activities of the Croatian Presidency (debate)
State of the Union (topical debate) (continuation of debate)
Rule of Law conditionality in the framework of the MFF 2021-2027 and Next Generation EU (continuation of debate)
Digital Services Act: Improving the functioning of the Single Market - Digital Services Act: adapting commercial and civil law rules for commercial entities operating online - Digital Services Act and fundamental rights issues posed - Framework of ethical aspects of artificial intelligence, robotics and related technologies - Civil liability regime for artificial intelligence - Intellectual property rights for the development of artificial intelligence technologies (continuation of debate)
Preparation of the European Council meeting of 10-11 December 2020 (debate)
Conclusions of the European Council meeting of 10-11 December 2020 – MFF, Rule of Law Conditionality and Own Resources – Council regulation laying down the multiannual financial framework for the years 2021 to 2027 – Proposal for an Interinstitutional Agreement between the European Parliament, the Council and the Commission on budgetary discipline, on cooperation in budgetary matters and on sound financial management, as well as on new own resources, including a roadmap towards the introduction of new own resources – Regulation on the protection of the Union’s budget in case of generalised deficiencies as regards the rule of law in the Member States (debate)
Inauguration of the new President of the United States and the current political situation (debate)
The state of play of the EU’s COVID-19 Vaccination Strategy (continuation of debate)
InvestEU programme (debate)
Preparation of the European Council meeting of 25 and 26 March 2021 – Digital Green Certificate (debate)
Russia, the case of Alexei Navalny, military build-up on Ukraine's border and Russian attack in the Czech Republic (debate)
Just Transition Fund (debate)
Preparation of the G7 summit of 11-13 June and the EU-US Summit (debate)
State of the Union (continuation of debate)
European solutions to the rise of energy prices for businesses and consumers: the role of energy efficiency and renewable energy and the need to tackle energy poverty (debate)
Farm to Fork Strategy (debate)
State of the Energy Union (debate)
The European Commission Guidelines on inclusive language (topical debate)
Presentation of the programme of activities of the French Presidency (continuation of debate)
EU-Russia relations, European security and Russia’s military threat against Ukraine (continuation of debate)
Foreign interference in all democratic processes in the EU (debate)
Revision of the EU Emissions Trading System - Social Climate Fund - Carbon border adjustment mechanism - Revision of the EU Emissions Trading System for aviation - Notification under the Carbon Offsetting and Reduction Scheme for International Aviation (CORSIA) (joint debate – Fit for 55 (part 1))
Preparation of the European Council meeting of 23-24 June 2022, including the meeting with Western Balkan leaders on 23 June - Candidate status of Ukraine, the Republic of Moldova and Georgia (debate)
Objection pursuant to Rule 111(3): Amending the Taxonomy Climate Delegated Act and the Taxonomy Disclosures Delegated Act (debate)
The accession of Romania and Bulgaria to the Schengen area (debate)
Resilience of critical entities (debate)
An EU strategy to boost industrial competitiveness, trade and quality jobs (debate)
Access to strategic critical raw materials (debate)
Energy performance of buildings (recast) (debate)
Fluorinated Gases Regulation - Ozone-depleting substances (debate)
Artificial Intelligence Act (debate)
Taking stock of Moldova's path to the EU (debate)
A true geopolitical Europe now (topical debate)
Empowering farmers and rural communities - a dialogue towards sustainable and fairly rewarded EU agriculture (debate)
Shadow reports (3)
REPORT on the proposal for a decision of the European Parliament and of the Council amending Decision (EU) 2022/563 as regards the amount of macro-financial assistance to the Republic of Moldova
REPORT on the proposal for a regulation of the European Parliament and of the Council on temporary trade-liberalisation measures supplementing trade concessions applicable to Moldovan products under the Association Agreement between the European Union and the European Atomic Energy Community and their Member States, of the one part, and the Republic of Moldova, of the other part
REPORT on the proposal for a regulation of the European Parliament and of the Council on temporary trade-liberalisation measures supplementing trade concessions applicable to products from the Republic of Moldova under the Association Agreement between the European Union and the European Atomic Energy Community and their Member States, of the one part, and the Republic of Moldova, of the other part
Shadow opinions (2)
OPINION on the annual implementing report on the EU association agreement with Moldova
OPINION on the annual implementing report on the EU Association Agreement with Georgia
Institutional motions (4)
MOTION FOR A RESOLUTION on the commemoration of the 30th anniversary of the Romanian revolution of December 1989
MOTION FOR A RESOLUTION on European protection of cross-border and seasonal workers in the context of the COVID-19 crisis
MOTION FOR A RESOLUTION on the return of Romanian national treasure illegally appropriated by Russia
JOINT MOTION FOR A RESOLUTION on the return of Romanian national treasure illegally appropriated by Russia
Oral questions (1)
Dual quality of products in the single market
Written explanations (119)
Measures to strengthen administrative cooperation in order to combat VAT fraud (A9-0047/2019 - Lídia Pereira)
Am votat în favoarea consolidării cooperării administrative pentru combaterea fraudei intracomunitare în domeniul TVA întrucât statele UE pierd anual sume semnificative din cauza evaziunii și a lipsei de coordonare între administrațiile fiscale naționale.La nivelul UE, pierderile în anul 2017 au fost estimate la 137,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 11,2 % din încasările prognozate. Jumătate din statele membre au depășit acest procentaj, decalajul maxim în Uniune între colectarea preconizată și încasări fiind înregistrat în Grecia (33,6 %) și România (35,5 %).Comerțul electronic, sector aflat într-o dezvoltare accelerată, este, din păcate, și un mediu propice, încă, fraudării masive a TVA. Noul sistem electronic centralizat de date adoptat de Parlamentul European vizează eficientizarea activității transfrontaliere a instituțiilor anti-fraudă prin stocarea pentru minimum trei ani (și nu doi ani, așa cum a propus inițial Comisia Europeană) a informațiilor referitoare la plăți și prin facilitarea schimbului de date între state. Conform estimării Comisiei, măsurile cuprinse în raportul votat vor determina o creștere a încasărilor de TVA cu 7 miliarde de euro anual.Consider că se impune, de asemenea, pentru întărirea dimensiunii judiciare, o colaborare strânsă în materie penală, în special între Parchetul European, după ce acesta va fi funcțional, și instituțiile naționale abilitate.
The European Green Deal (RC-B9-0040/2020, B9-0040/2020, B9-0041/2020, B9-0042/2020, B9-0043/2020, B9-0044/2020, B9-0045/2020, B9-0046/2020)
Am votat în favoarea rezoluției, întrucât creează cadrul necesar unei tranziții energetice sustenabile social și capabile să răspundă schimbărilor climatice.România va fi una din țările membre cele mai afectate de tranziția industrială, în special în regiunile carbonifere. În acest sens, apreciez alocarea cu prioritate a fondurilor de către Comisia Europeană, prin Mecanismul pentru o tranziție echitabilă, către statele care vor suporta cel mai mare impact social și economic. Polonia, Germania și România urmează să primească jumătate din fondul de tranziție.Observ, însă, că suma destinată României (757 de milioane de euro) rămâne modestă în raport cu costurile trecerii la o economie neutră climatic. Totodată, mă preocupă eficiența repartizării fondurilor, având în vedere că statelor beneficiare le revine acum rolul de a elabora planuri regionale de închidere a minelor, recalificare a forței de muncă și diversificare a economiei locale. Solicit Comisiei Europene să acorde asistența necesară în acest sens.În ceea ce privește crearea unei piețe energetice europene integrate, pledez pentru mai mult realism și pragmatism în evaluarea rolului pe care energia nucleară și gazul natural îl au ca surse sustenabile de tranziție. Ambițioasele obiective stabilite pentru 2050 pot fi atinse doar prin înțelegerea circumstanțelor specifice fiecărui stat membru și solidaritate concretă.
Annual report on the implementation of the common foreign and security policy (A9-0054/2019 - David McAllister)
Dinamica geopolitică defavorabilă UE în ultimii ani impune o coordonare mai strânsă între statele membre, în vederea evitării marginalizării Uniunii în sistemul global de influență. Avem nevoie de poziții unitare, afirmate cu o singură voce în relațiile internaționale. În acest scop, sunt esențiale respectarea și armonizarea intereselor și preocupărilor fiecărui stat membru în materie diplomatică și de securitate.Coerența internă trebuie dublată de o relansare a parteneriatului transatlantic, periclitat de abordări contradictorii de dată recentă, care pierd din vedere interesul comun al asigurării unei ordini mondiale bazate pe forța dreptului internațional și nu pe dreptul forței.Actorii în plină ascensiune – de la dictaturi revizioniste, la organizații teroriste – profită din plin de deruta și dezbinarea lumii democratice. Ne confruntăm cu un spectru larg de amenințări directe: de la imixtiunea în alegeri, atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare (componente ale strategiei războiului hibrid), la încălcări ale spațiului aerian, ale dreptului maritim internațional și atacuri teroriste.Consider că implicarea UE în stabilitatea vecinătății estice și sudice, consolidarea mecanismelor de apărare cibernetică și dezvoltarea Diviziei de comunicare strategică a SEAE pot contribui la afirmarea UE ca vector global de stabilitate.
European Parliament's position on the Conference on the Future of Europe (B9-0036/2020, B9-0037/2020, B9-0038/2020)
Apreciez inițiativa organizării unei largi consultări a cetățenilor UE în următorii doi ani și sper că ea nu va avea doar un rol formal.În acest sens, propun stabilirea unui mecanism clar, transparent și echitabil de selecție a cetățenilor participanți și, de asemenea, asigurarea între agora și instituții a unui circuit viabil al ideilor ce vor fi exprimate.Sper că dezbaterile vor duce la creșterea încrederii reciproce a europenilor, la diminuarea prejudecăților și a discriminării, precum și la revitalizarea democrației europene.În lista de subiecte prioritare consider că ar trebui să se regăsească și importanța solidarității europene și reducerea decalajelor de dezvoltare între regiunile Uniunii.
Allocation of slots at Community airports: common rules
. – Am votat pentru suspendarea temporară a normelor UE privind sloturile orare de zbor. Companiile aeriene sunt, astfel, scutite de obligația de a utiliza minim 80% din sloturile de decolare și de aterizare prealocate. Legislația în vigoare până acum i-a determinat pe transportatorii aerieni să opereze zboruri goale (așa-numitele zboruri-fantomă), fapt ce a ilustrat cât se poate de elocvent lacunele legislative și imobilismul birocratic existente la nivelul UE.Apreciez inițiativa Comisiei în condițiile prăbușirii cererii, fapt ce afectează grav transportul aerian în UE. Numai pentru primul trimestru al acestui an se estimează o pierdere de 67 de milioane de pasageri. Este previzibilă, totodată, continuarea acestei tendințe până în vară.De aceea, susțin modificarea legislativă pentru ca sloturile alocate pentru perioada 1 martie - 30 iunie 2020 să fie considerate exploatate de către transportatorul aerian căruia i-au fost alocate.
Specific measures to mobilise investments in the health care systems of the Member States and in other sectors of their economies in response to the COVID-19 outbreak (Coronavirus Response Investment Initiative)
. – Am votat în favoarea acestei măsuri de mobilizare a lichidităților existente în cadrul fondurilor structurale pentru combaterea cât mai eficientă a crizei medicale, în condițiile în care este stringentă nevoie de producția și achiziția de echipamente medicale. De asemenea, bugetul de 37 de miliarde de euro va putea fi folosit de către statele membre pentru atenuarea dificultăților economice provocate de coronavirus, în special prin sprijinirea întreprinderilor în dificultate.Apreciez soluția propusă, în regim de urgență, de Comisia Europeană: crearea acestui fond de investiții publice europene, în cadrul căruia statele membre vor avea la dispoziție 8 miliarde de euro din prefinanțările neutilizate anul trecut pentru fondurile structurale și pe care nu vor mai trebui să le ramburseze, la care se adaugă alte 29 de miliarde de euro ce vor fi direcționate din fondurile europene existente. Aceste sume vor putea fi concentrate cu prioritate către întărirea capacității serviciilor publice de sănătate de a face față situației de criză și către susținerea agenților economici afectați de stoparea activității, prin compensații financiare pentru pierderi și finanțarea temporară a capitalului circulant al IMM-urilor.Date fiind situația critică fără precedent în domeniul medical și dificultățile economice cauzate de pandemie, solicit Comisiei și statelor membre să acționeze cu celeritate pentru ca bugetul să poată fi accesat în regim de urgență, prin procedură simplificată și în condiții de flexibilitate, așa cum s-a angajat Comisia.De asemenea, cer acestui for să identifice noi surse de finanțare a Inițiativei de investiții pentru răspunsul la coronavirus, pentru a putea face față cât mai eficient unei situații în curs de agravare accelerată.
Financial assistance to Member States and countries negotiating their accession to the Union that are seriously affected by a major public health emergency
. – Susțin extinderea domeniului de aplicare al Fondului de solidaritate al UE (FSUE), astfel încât acesta să includă crizele de sănătate publică și măsurile de sprijin pe care le presupun, inclusiv acordarea de asistență medicală. Bugetul actual de aproximativ 1,15 miliarde de euro (597,5 milioane de euro plafon maximal pe anul în curs, la care se adaugă 552,9 milioane de euro reportate din 2019) va putea, astfel, să fie utilizat pentru ca statele membre să poată face față acestei situații critice, care, în unele cazuri, depășește mijloacele proprii de reacție.Apreciez faptul că se ține cont de imposibilitatea estimării daunelor directe ale unei urgențe majore de sănătate. Suntem într-o altă paradigmă decât aceea a catastrofelor naturale, pe care era focalizat până acum FSUE. Sunt de acord cu propunerea Comisiei de a se avea în vedere, drept criteriu de eligibilitate, sarcina financiară a măsurilor de intervenție urgentă asupra bugetului statului, respectiv în cuantum minim de 1,5 miliarde de euro raportat la prețurile din 2011 sau peste 0,3% din venitul național brut al statului – aceste repere reprezentând jumătate din pragurile utilizate pentru catastrofele naturale.În contextul pandemiei de coronavirus și al urgenței acțiunilor de solidaritate sunt foarte importante creșterea nivelului plăților în avans la 25% din contribuția prevăzută de FSUE, limitată la cel mult 100 de milioane de euro, precum și dublarea nivelului total al creditelor pentru avansurile FSUE din bugetul anual.
Specific measures to provide exceptional flexibility for the use of the European Structural and Investments Funds in response to the COVID-19 outbreak
. – Susțin decizia de direcționare a fondurilor europene încă neutilizate pentru combaterea crizei provocate de coronavirus. Măsurile propuse vizează simplificarea și utilizarea flexibilă a bugetelor disponibile din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune.Consider că posibilitatea transferului de resurse între cele trei fonduri, precum și între regiuni, la care se adaugă derogarea prin care se va putea aplica o rată de cofinanțare de 100 % în cazul cheltuielilor declarate în cursul exercițiului contabil 1 iulie 2020 – 30 iunie 2021 creează premisele unui răspuns consistent, adecvat implicațiilor economice grave ale crizei sanitare. Votez, totodată, pentru o aprobare simplificată, o implementare accelerată și un audit mai puțin complicat în cazul fondurilor accesate în procedura de urgență.Nu în ultimul rând, țin să remarc faptul că a fost nevoie, din păcate, de această situație critică pentru a putea face un pas înainte în planul simplificării birocratice. În perioada post-coronavirus, va fi important să ne asigurăm ca acest impuls spre eficientizare și flexibilizare să aibă efecte de durată și să nu fie doar cu bătaie scurtă.
Introduction of specific measures for addressing the COVID-19 crisis
. – Am votat pentru adaptarea normelor care reglementează funcționarea Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, cu un buget de 3,8 miliarde de euro pe șapte ani. Prin acest program, 13 milioane de cetățeni ai UE primesc în fiecare an ajutor alimentar. Asistența materială de bază pentru cei mai săraci europeni trebuie să ajungă, mai ales acum, la cei în nevoie, pentru a-i ajuta să facă față efectelor socioeconomice ale COVID-19.Sunt deosebit de importante în acest moment prevederile privind eligibilitatea cheltuielilor determinate de întârzierile în furnizarea de alimente și cele referitoare la autorizarea unor sisteme alternative de furnizare a asistenței prin intermediul bonurilor valorice sau al cardurilor electronice.Sunt măsuri concrete, care trebuie să aibă efect rapid. „Europa care își protejează cetățenii” nu mai poate rămâne doar un slogan ambițios, ci e chemată să devină o realitate, iar primii care au nevoie să simtă acest sprijin sunt cei mai defavorizați semeni ai noștri.
EU coordinated action to combat the COVID-19 pandemic and its consequences
. – Prin rezoluția referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei și a consecințelor sale stabilim, ca for europarlamentar, că această criză comună va primi un răspuns unitar, bazat pe solidaritate și soluții europene. Acest document politic este punctul de pornire pentru un nou Plan Marshall, de care UE are nevoie pentru a se relansa. Mă bucur, în acest sens, că în dezbaterea ce a precedat votul președinta Comisiei Europene a pledat pentru un plan masiv de redresare, făcând referire explicită la Planul Marshall.Este încurajator pentru noi, cei din statele care au aderat recent, faptul că la Bruxelles s-a înțeles că relansarea nu va putea să fie simetrică. De aceea, regiunile mai puțin dezvoltate din UE vor avea nevoie de suport consistent pentru a-și reveni din șocul economic.În Parlamentul European am găsit, în acest context dificil, puterea de consens între cele patru mari grupuri politice, iar forul europarlamentar și Comisia au demonstrat că vorbesc pe aceeași voce. Sper că șefii de state și guverne din UE vor reuși să depășească divergențele care au blocat, până acum, adoptarea planului comun de acțiune împotriva crizei coronavirusului.
Recommendations on the negotiations for a new partnership with the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland (A9-0117/2020 - Kati Piri, Christophe Hansen)
Am votat recomandarea privind negocierile pentru noul parteneriat cu Regatul Unit, întrucât susțin ideea unui acord unitar pentru reglementarea relației post-Brexit. În ciuda pașilor timizi înregistrați în negocieri, sper că partea britanică va înțelege că nu sunt posibile abordări sectoriale, ci e nevoie de un parteneriat UE-Marea Britanie care să pună bazele unei cooperări coerente și reciproc avantajoase. Ceea ce ne unește este mai important decât diferențele de opinie pe care le doresc efemere și soluționabile, în calitate de suporter categoric al unei relații privilegiate euro-britanice.Un element esențial al cadrului de cooperare trebuie să îl constituie drepturile cetățenilor, inclusiv ale jumătății de milion de români ce trăiesc și muncesc în Regatul Unit. Acordul de retragere prevede protecția reciprocă a cetățenilor. Din păcate, partea britanică a decis să nu mai aplice principiul liberei circulații a persoanelor în relația cu UE, după expirarea perioadei de tranziție. De asemenea, sunt numeroase cazuri de cetățeni europeni care întâmpină obstacole birocratice în obținerea statutului de stabilire provizorie în Marea Britanie sau, dacă l-au primit, există situații când le sunt refuzate prestațiile de asigurări sociale.Solicit o reglementare rapidă și echitabilă a situației cetățenilor europeni din Marea Britanie, după cum, în UE, asigurăm drepturi depline cetățenilor britanici.
Setting up a special committee on foreign interference in all democratic processes in the European Union, including disinformation, its responsibilities, numerical strength and term of office (B9-0190/2020)
Ingerințele externe în procesele democratice și decizionale din UE s-au amplificat în timpul pandemiei și ne obligă la o analiză serioasă a provocării cu care ne confruntăm, precum și a măsurilor care se impun. Salut decizia creării comisiei speciale a Parlamentului European, cu misiunea de a investiga, în decurs de un an, încercările de a prejudicia unitatea europeană și alegerile din statele membre.Ne îngrijorează finanțarea ilegală din țări terțe a unor campanii politice ori de dezinformare, atacurile cibernetice, dependența UE de tehnologii externe în infrastructuri critice, mai ales internetul, precum și recurgerea masivă la platformele online, în pofida unor progrese înregistrate în ultimii trei ani și jumătate în baza Codului de conduită asumat de marile rețele sociale sub monitorizarea Comisiei Europene.Este un moment important în coordonarea eforturilor europene pentru contracararea amenințărilor hibride și stabilirea unei comunicări strategice unitare.
Tourism and transport in 2020 and beyond (RC-B9-0166/2020, B9-0166/2020, B9-0175/2020, B9-0177/2020, B9-0178/2020, B9-0180/2020, B9-0182/2020, B9-0184/2020)
Redresarea turismului european nu e posibilă fără finanțarea în regim de urgență și condiții de maximă flexibilitate pentru a evita falimentele și fără protocoale sanitare precise și eficiente, care să garanteze standarde comune de siguranță medicală.Am votat rezoluția referitoare la perspectiva turismului și transporturilor în contextul dificultăților create de coronavirus și sper că aceasta, alături de orientările Comisiei privind restabilirea treptată a conectivității, să reprezinte baza unor acțiuni mai precise și mai bine coordonate la nivelul UE, prin care să se recâștige încrederea turiștilor europeni.Blocajul din ultimele luni afectează grav un sector cu 22 de milioane de angajați, care a contribuit cu 9,5% la PIB-ul UE în 2019. Devine evident că e nevoie de un mecanism de gestionare a crizelor din turismul european, pentru a face față unor asemenea dificultăți. Totodată, apreciez îndemnul la măsuri pentru un turism sustenabil și ecologic, care să valorifice potențialul rural din UE.Nu în ultimul rând, insist asupra apelului forului europarlamentar la investiții mai mari în infrastructura de transport, în condițiile puternicei interconectări cu turismul.
European protection of cross-border and seasonal workers in the context of the COVID-19 crisis (B9-0172/2020)
Rezoluția referitoare la protecția europeană a lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri în contextul crizei provocate de COVID-19 este necesară din cauza situațiilor umilitoare în care s-au regăsit, în ultimele luni, numeroși cetățeni europeni, între care mii de români. Abuzurile și condițiile de muncă și viață la care sunt obligați culegătorii sezonieri de la fermele din Germania sunt cu atât mai revoltătoare, cu cât angajatorii profită de pandemie pentru a-și maximiza profitul, fără respectarea unor drepturi elementare.Susțin rezoluția care solicită egalitate de tratament și non-discriminare, protecție împotriva COVID-19 și respectarea tuturor drepturilor salariale și sociale. Totodată, e nevoie de măsuri care să asigure mobilitatea în situații de urgență, prin „coridoare verzi” care să asigure deplasarea la locul de muncă și repatrierea în condiții de siguranță medicală.Nu în ultimul rând, consider că e necesară coordonarea la nivel european a acțiunilor de control și asigurare a respectării drepturilor sezonierilor transfrontalieri, atât de către agențiile de recrutare, cât și de către angajatori și eventuali subcontractanți.
Ειδικοί κανόνες για την απόσπαση οδηγών στον τομέα των οδικών μεταφορών και απαιτήσεις επιβολής (A9-0114/2020 - Kateřina Konečná) (A9-0114/2020 - Kateřina Konečná)
. – Am respins prin vot întregul Pachet mobilitate 1, inclusiv din cauză că a fost impus pe agenda plenară fără a se ține cont de contextul economic dificil creat de criza COVID-19. Se vorbește atât de mult în această perioadă despre necesitatea relansării transportului european, dar în practică, iată, se distruge un segment important de piață, ceea ce va înrăutăți situația social-economică deja precară din noile state membre ale Uniunii.De asemenea, nu au fost așteptate rezultatele studiului derulat în prezent de Comisia Europeană privind impactul de mediu și asupra funcționării pieței unice al normelor Pachetului mobilitate. De ce nu s-a așteptat, așa cum era normal, rezultatul acestui studiu de impact, care se preconizează a fi gata înainte de finalul anului?Nu în ultimul rând, aceste directive nu sunt în acord cu propunerea Comisiei Europene din 2017. Iată de ce solicit Comisiei să vină de urgență cu o propunere legislativă înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor ce încalcă tratatele UE și riscă să compromită funcționarea corectă a pieței interne europene.
Daily and weekly driving times, minimum breaks and rest periods and positioning by means of tachographs (A9-0115/2020 - Henna Virkkunen)
. – Am votat împotriva acestui raport, întrucât - la fel ca întregul Pachet mobilitate I, din care face parte - contravine Tratatului de funcționare a UE, Pactului ecologic european și obiectivelor Uniunii Europene de redresare economică și de neutralitate climatică. Dispozițiile acestui pachet legislativ riscă să cauzeze distorsionarea gravă a competiției pe piața transporturilor în UE, falimentarea unui segment substanțial al transportului european, deficiențe majore în sistemul de transport și creșterea poluării.Practic, aceste norme pun în pericol redresarea economică post-pandemie și, pe termen mediu și lung, compromit tranziția ecologică.Consider, totodată, revoltător modul în care se urmărește scoaterea de pe piața europeană a firmelor de transport din estul Europei. România și alte 8 țări membre vor fi direct afectate de acest regim protecționist impus de statele vest-europene. Astfel de practici riscă să submineze grav solidaritatea în UE.
Adapting to development in the road transport sector (A9-0116/2020 - Ismail Ertug)
. – Am votat împotriva acestui raport, parte a Pachetului mobilitate 1, pachet care, în ansamblul său, încalcă articolele 26 și 27 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitoare la piața internă, art. 34-37 din TFUE referitoare la libera circulație a mărfurilor, art. 56-61 vizând libertatea de a presta servicii, precum și art. 45 și 46 din TFUE, Directiva 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și Regulamentul (UE) nr. 492/2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii.Consider necesară sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, atât de către Comisia Europeană, cât și de către statele afectate. Între cele care vor avea cel mai mult de suferit se află, în mod cu totul injust, România, unde mulți din cei 400 000 de angajați din sectorul transportului rutier sunt în pericol de a-și pierde locurile de muncă.
Conclusions of the extraordinary European Council meeting of 17-21 July 2020 (B9-0229/2020)
. – Semnalul politic dat de Consiliu pentru acordul bugetar european este binevenit, dar prețul economic al compromisului trebuie ajustat conform intereselor cetățenilor europeni, așa cum sunt reflectate în rezoluția Parlamentului European, pe care o susțin.Acordul în cadrul Consiliului a fost posibil datorită unor cedări importante în fața lacomilor Europei, care-și spun ipocrit „frugali”: mai puține subvenții și mai multe împrumuturi, precum și tăieri substanțiale ale bugetelor unor programe importante (Orizont Europa, InvestEU, Fondul pentru Tranziție Justă, Programul UE pentru Sănătate, Fondul European de Apărare, Facilitatea Europeană pentru Pace, Erasmus etc). Aceste amputări bugetare vor periclita redresarea economică și vor avea impact asupra cetățenilor Uniunii – în cazul românilor, în special în ceea ce privește tranziția energetică și dezvoltarea rurală.Este pentru prima dată când UE se îndreaptă spre un buget finanțat printr-un împrumut comun, în termeni mult mai avantajoși decât pot obține unele state membre, dar trebuie definite încă de acum condițiile de rambursare și să fie create, în acest scop, noi surse de venit direct pentru UE.Sper că negocierea Parlament-Președinția germană a Consiliului UE, pornind de la aceste baze, să ducă la un acord rapid și mai ambițios, pe măsura provocării pandemice și a nevoilor cetățenilor.
Draft Council decision on the system of own resources of the European Union (A9-0146/2020 - José Manuel Fernandes, Valerie Hayer)
Am votat pentru crearea de resurse proprii ale Uniunii Europene din două considerente. Dacă va exista un acord al Consiliului în această direcție și parlamentele statelor membre vor ratifica decizia finală, vom avea o bază juridică pentru lansarea de către Comisia Europeană a împrumutului de pe piețele externe, în numele UE, pentru a susține Planul de redresare economică.Totodată, devine posibilă introducerea, de anul viitor, a unor taxe europene, care să acopere parte din costurile redresării. Taxarea trebuie să-i vizeze cu precădere pe marii poluatori, prin taxa pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate și mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, dar și marile corporații, prin taxa pe tranzacțiile financiare și cea pe servicii digitale.UE trebuie să poată dispune de mijloace proprii cât mai consistente pentru a-și realiza obiectivele, prioritate având pachetul de redresare și planul de rambursare, fără a împovăra statele membre, generațiile viitoare și programele europene de finanțare sectorială.
Just Transition Fund (A9-0135/2020 - Manolis Kefalogiannis)
Am votat în favoarea acestui raport, întrucât are, în forma finală adoptată, o abordare realistă privind investițiile în sursele tranzitorii de energie. Gazele naturale sunt indispensabile în trecerea către economia mai puțin poluantă și trebuie să beneficieze de finanțare europeană.Apreciez, de asemenea, dimensiunea socială conturată, întrucât încetarea extracției de cărbune și a producției de energie pe bază de combustibili fosili solizi va distruge, în UE, cel puțin 200 000 de locuri de muncă direct legate de minerit. Pentru ca regiunile carbonifere să nu devină deșert economic, e nevoie de măsuri solide de diversificare și reconversie economică. După restructurările economice din tranziția postcomunistă, care au afectat grav zone ca Valea Jiului din România, e nevoie de investiții masive și de lungă perspectivă.În fața acestor provocări, prima problemă majoră a Fondului pentru o tranziție justă este bugetul insuficient - numai 7,5 miliarde de euro. A doua problemă este că, și așa, forma votată de noi în Parlamentul European are șanse relativ mici să treacă de obsesia Consiliului și Comisiei de a impune obiective nerealiste în materie climatică.Pentru ca tranziția echitabilă să nu fie doar un slogan, e nevoie de subvenții europene în sectoarele și zonele care vor fi cele mai afectate.
Maximising the energy efficiency potential of the EU building stock
Lucrările de reabilitare termică a clădirilor pot avea un rol important în redresarea economică, în condițiile în care aproape trei sferturi din sectorul european al construcțiilor este constituit din IMM-uri. 18 milioane de locuri de muncă și 9 % din PIB-ul UE provin din construcții.Rata mică de renovări anuale (între 0,4% și 1,2% în statele membre) contrastează cu gradul ridicat de ineficiență energetică a parcului imobiliar (75 %) și cu vechimea clădirilor europene (35 % au peste 50 de ani vechime).Impulsionarea renovărilor prin stimulente financiare din partea UE - în favoarea cărora am votat - ar crea locuri de muncă și ar diminua risipa de energie și facturile cetățenilor. 40 de milioane de europeni nu-și pot încălzi corespunzător locuințele pe timp de iarnă, iar 98 de milioane nu le pot răcori adecvat vara.În contextul schimbărilor climatice și planurilor pentru tranziția ecologică, devine esențial sprijinul european dat eficientizării energetice și, implicit, reducerii de emisii poluante.Nu în ultimul rând, maximizarea potențialului energetic al clădirilor din UE poate contribui la scăderea gradului de dependență a unor state membre de importurile de energie din afara Uniunii.Menționez totodată că nu consider necesară modificarea directivelor privind eficiența energetică pentru impunerea de obiective naționale obligatorii.
Covid-19: EU coordination of health assessments and risk classification and the consequences on Schengen and the single market (RC-B9-0257/2020)
Introducerea necoordonată, în această primăvară, a restricțiilor de călătorie între țările europene și dificultatea actuală de a asigura o coerență a măsurilor scot în evidență carențe grave ale funcționării Spațiului Schengen în condiții de criză. Este dezamăgitoare lipsa de cooperare între state învecinate, aparținând spațiului de liberă circulație. Iar pentru noi, cei din România și celelalte țări menținute nejustificat în afara Schengen, este un semn de întrebare privind viabilitatea acestui sistem de acum încolo.De aceea, consider că procesul de revenire la un Spațiu Schengen funcțional trebuie să includă în mod obligatoriu extinderea la toate țările care îndeplinesc condițiile necesare, așa cum este de multă vreme România.Riscurile pandemice pot fi combătute cu un sistem comun de testare rapidă, fiabilă și ieftină, care să garanteze, în primul rând, menținerea frontierelor deschise pentru bunuri, servicii și deplasări individuale esențiale.Împărtășesc cu îngrijorare constatarea din raport că statele membre nu au tras nici până acum învățămintele necesare de pe urma primei faze a crizei. Avem nevoie de un mecanism european de gestionare a riscurilor de tipul pandemiei.Am votat pentru acest raport, deși îl consider incomplet. După cum incomplet se dovedește Spațiul Schengen în sine, atât geografic, cât și funcțional.
The Establishment of an EU Mechanism on Democracy, the Rule of Law and Fundamental Rights (A9-0170/2020 - Michal Šimečka)
Susțin instituirea mecanismului UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale, în condițiile în care principiile fondatoare ale proiectului european sunt tot mai amenințate de derapaje antidemocratice și autoritare. Consider că Mecanismul de cooperare și verificare aplicat României și Bulgariei de 13 ani încoace trebuie adaptat la nivelul întregii Uniuni, întrucât tendințele de îndepărtare de criteriile de la Copenhaga se manifestă accentuat în alte state din estul UE.Trebuie remediată situația în care Uniunea poate asigura respectarea valorilor sale în statele candidate, prin intermediul criteriilor de aderare, dar nu le poate garanta în cazul tuturor țărilor membre. Iar procedura aflată la dispoziția Consiliului, în temeiul art. 7 din TUE, și-a demonstrat limitele.Subliniez, însă, riscul de a trece de la criza de instrumente pentru a stopa abaterile de la normele democratice, la o inflație de inițiative ce se pot suprapune și anihila reciproc. De aceea, pledez pentru armonizarea și coerența pârghiilor și procedurilor pe care le proiectează instituțiile UE pentru apărarea statului de drept. Avem nevoie de un cadru preventiv cât mai eficient.Totodată, devine evident faptul că se impune revizuirea tratatelor europene, inclusiv pentru a face posibil mecanismul de sancționare prin renunțarea la regula nefuncțională a unanimității decizionale.
Implementation of the common commercial policy – annual report 2018 (A9-0160/2020 - Jörgen Warborn)
Al doilea raport de acest tip privind politica UE în materie comercială vizează, în fapt, perioada 2018-2020, asigurând o perspectivă utilă asupra implicațiilor șocului pandemic. Datele sintetizate indică deficitul de competitivitate al UE, tot mai mare în raport cu SUA, China și India, chiar dacă Uniunea este, în continuare, prima forță comercială a lumii.Pandemia ne-a arătat cât de fragile sunt lanțurile de aprovizionare globală și cât de vulnerabili suntem în ceea ce privește echipamentele elementare de protecție. E cazul să ne punem foarte serios problema relocării în UE a capacităților productive de importanță strategică. Tabloul de etapă pe care-l creionează acest raport – în favoarea căruia am votat, cu aceste observații – trebuie să constituie punctul de pornire al politicii comerciale comune axate pe construirea unor lanțuri valorice reziliente.De asemenea, consider vital pentru UE parteneriatul cu SUA și pledez pentru consolidarea relațiilor comerciale transatlantice. În loc să fim adepții multilateralismului ce ne expune unor regimuri ostile, avem datoria morală și interesul primordial de a coopera cu puterea căreia UE îi datorează libertatea și bunăstarea. Nu vom rezista, în noile raporturi de forțe la nivel mondial, decât împreună, într-o cooperare bazată pe încredere și eliminarea barierelor protecționiste.
European Climate Law (A9-0162/2020 - Jytte Guteland)
Am votat în favoarea rezoluției, deși am rezerve privind propunerea de regulament ce vizează instituirea cadrului pentru realizarea neutralității climatice. Obiectivul propus de raportoare, de reducere cu 60% a emisiilor de gaze cu efect de seră în raport cu 1990, este mai mult decât ambițios: este nerealist și are șanse minime să treacă de negocierea cu Consiliul. Cred că varianta Comisiei Europene – 55%, față de obiectivul de până acum de 40% – era mai apropiată de capacitatea statelor membre.UE demonstrează deja că creșterea economică poate fi decuplată de emisiile poluante. Dar să avem în vedere că, pentru o reducere de 55%, UE trebuie să investească anual 356 de miliarde de euro în perioada 2021-2030, cu 90 de miliarde peste costurile presupuse de obiectivul de 40%. Avem această capacitate în contextul crizei cauzate de pandemie, cu efecte pe termen mediu?E nevoie de schimbări treptate în zonele poluante, cu mobilizare masivă de resurse pentru revitalizarea lor economică, altfel există riscul depopulării actualelor bazine carbonifere, în România și alte state vizate.UE produce numai 9,3% din emisiile globale, iar marii poluatori mondiali își continuă tendința de creștere. Să nu strangulăm economia din regiunile UE deja fragilizate, pentru un impact de mediu puțin semnificativ!
The European Forest Strategy - The Way Forward (A9-0154/2020 - Petri Sarvamaa)
Am votat în favoarea noii Strategii UE pentru păduri din trei considerente principale: 1. reprezint o țară aflată în procedură de infringement din cauza tăierii ilegale a pădurilor primare din ariile protejate; 2. suntem în stare de urgență climatică; 3. propagarea de la fauna sălbatică la om a unor viruși, precum cel responsabil de pandemie, e favorizată de defrișările excesive.De aceea, deși politica forestieră ține de competența statelor membre, avem nevoie de un cadru normativ mult mai coerent în UE. Uniunea are un rol major în gestionarea durabilă în domeniu. Drept urmare, noua strategie pentru păduri trebuie să devină un instrument de coordonare a politicilor din UE privind pădurile.Susțin ideea introducerii unor obiective privind suprafețele împădurite, pentru a crește în mod sustenabil nivelurile actuale. Spre exemplu, în România, din cauza exploatărilor ilegale, fondul forestier a scăzut sub optimul ecologic și se află mult sub media europeană.Domeniul forestier poate juca un rol important în redresarea economică, dacă avem în vedere că asigură în UE peste 3 milioane de locuri de muncă, în mod direct și indirect, majoritatea fiind în sfera privată și în zona IMM-urilor, dată fiind ponderea ridicată a exploatațiilor forestiere de mici dimensiuni.
Report on the implementation of the EU Association Agreement with the Republic of Moldova (A9-0166/2020 - Dragoş Tudorache)
Am votat pentru raportul de evaluare privind Aplicarea Acordului de asociere UE – Moldova, pentru care am fost raportor alternativ din partea Grupului Socialist în Comisia pentru Comerț Internațional. Mă îngrijorează, în primul rând, ritmul lent al reformelor privind statul de drept și al progreselor în lupta împotriva corupției în Republica Moldova. Consider, alături de colegii mei din Parlamentul European, că e nevoie de o voință sporită de modernizare și democratizare la Chișinău.Noi reafirmăm în acest raport angajamentul din partea UE de a sprijini parcursul european al Moldovei, atât prin asociere politică, cât și prin integrare economică. Un semnal important în acest sens este Acordul de împrumut UE - Moldova din această vară, care asigură o asistență de 100 de milioane de euro în contextul dificultăților economice provocate de pandemie.În același timp, însă, încurajăm Chișinăul să pună capăt instabilității politice - și alegerile prezidențiale de la 1 noiembrie sunt o șansă în acest sens, cu condiția să fie libere și corecte. Totodată, solicităm asigurarea independenței Curții Constituționale și a mass-media, deviate în prezent de la rolul lor printr-o politizare periculoasă.
The future of European education in the context of Covid-19 (B9-0338/2020)
Am votat pentru măsuri care să elimine decalajul digital în educație, cu gândul la elevii români afectați de gestionarea deficitară a funcționării școlii românești în timpul acestei pandemii. Conform raportului votat, până la 32% din elevi nu au avut acces la educație timp de mai multe luni în unele state membre, România fiind între cele mai afectate țări din UE.Drept urmare, solicit Comisiei Europene să aloce urgent și substanțial bani pentru investiții în conectivitatea elevilor, în special a celor mai lipsiți de acces la cursurile online: copiii din mediul rural și din zonele defavorizate. De asemenea, e nevoie de fonduri direcționate special pentru instruirea cadrelor didactice să folosească noile tehnologii.Dacă vom persista în tendința actuală, ne vom confrunta cu riscul unor carențe majore de competitivitate pe piața muncii pentru o parte a tinerei generații, ceea ce va avea impact asupra competitivității UE în ansamblu și asupra nivelului de venituri al cetățenilor UE.
Common agricultural policy: financing, management and monitoring (A8-0199/2019 - Ulrike Müller)
Sesiunea noastră plenară s-a concentrat în bună măsură pe reforma politicii agricole comune. Cele mai importante prevederi pe care le-am votat vizează reducerea plăților pentru marile exploatări agricole și sprijinirea agricultorilor tineri și a celor care lucrează suprafețe mici, pentru a-i ajuta să facă față mai bine dificultăților și crizelor. Astfel, din fondurile pentru dezvoltare rurală, statele UE vor putea acorda prioritate investițiilor făcute de tinerii agricultori. Sunt măsuri menite, în cazul României, să stopeze depopularea satelor și să relanseze producția agricolă.De asemenea, am votat pentru finanțarea substanțială a ajutorului pentru combaterea schimbărilor climatice, ceea ce, în cazul țării mele, poate însemna, spre exemplu, un sprijin important pentru dezvoltarea sistemelor de irigații. Totodată, se vor simplifica regulile și controalele, iar țările membre vor avea o mai mare flexibilitate în direcționarea fondurilor, conform specificului și nevoilor naționale.Am încercat, împreună cu o parte din colegii mei, să temperăm ambițiile hazardate ale unora în materie de mediu și să formulăm o variantă realistă pentru PAC. Am obținut o perioadă de tranziție, până la finalul lui 2024, pentru acomodarea cu noile instrumente de finanțare și condiționalitățile de ordin ecologic, ca să evităm pierderea de fonduri.
EU/China Agreement: cooperation on and protection of geographical indications (Resolution) (A9-0202/2020 -Iuliu Winkler)
Am votat în favoarea acestui acord, întrucât România este unul din beneficiarii extinderii domeniului de aplicare a acordului. Singurei indicații geografice românești vizate până acum de regimul comercial UE-China i se adaugă, de acum, alte nouă produse de export care vor fi protejate.Susțin, totodată, prevederile privind întărirea acțiunilor de combatere a imitației și uzurpării de brand, flagel care afectează voluminoasa relație comercială euro-chineză. Anul trecut, China a fost cea de-a treia destinație în topul exporturilor europene de produse ce beneficiau de indicații geografice protejate. În același timp, însă, mărfurile contrafăcute provenite din China au reprezentat 80% din totalul confiscărilor europene de produse piratate. Acest fapt cauzează anual pierderi de zeci de miliarde de euro producătorilor din UE.
General budget of the European Union for the financial year 2021 - all sections (A9-0206/2020 - Pierre Larrouturou, Olivier Chastel)
Am votat pentru adoptarea bugetului UE pe anul viitor, cu regretul că este adoptat înaintea unei decizii finale asupra Cadrului financiar multianual. Consider că obiectivele principale ale bugetului pe 2021 – atenuarea efectelor pandemiei și redresarea economică – trebuie să stea la baza strategiei economice europene pe următorii șapte ani.Susțin criticile aduse de rezoluție finanțării insuficiente a programelor esențiale și agențiilor UE și cer suplimentarea bugetelor alocate. Atrag atenția asupra faptului că toate cele 15 comisii europarlamentare care și-au dat avizul au formulat solicitări sectoriale în acest sens.Este esențială majorarea până la nivelurile stabilite în raportul interimar privind CFM din noiembrie 2018 a alocărilor destinate celor 15 programe emblematice identificate în rezoluția votată de noi în Parlamentul European în iulie 2020: Orizont Europa, InvestEU, Erasmus+, Garanția pentru copii, Fondul pentru o tranziție justă, Europa digitală, Mecanismul pentru interconectarea Europei, LIFE, programul „UE pentru sănătate”, Fondul de gestionare integrată a frontierelor, Europa creativă, programul „Drepturi și valori”, Fondul european de apărare, Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, plus agențiile UE și Parchetul European.Solicit Consiliului să țină cont de poziția fermă a Parlamentului European pe această temă, în cadrul procedurii de conciliere ce urmează.
Programme for the Union's action in the field of health for the period 2021-2027 (“EU4Health Programme”) (A9-0196/2020 - Cristian-Silviu Buşoi)
Am votat pentru acest nou program european destinat să crească forța UE de a sprijini statele Uniunii să treacă peste actuala criză sanitară și să fie mai bine pregătite pentru viitoare provocări similare. Susțin crearea rezervei de materiale medicale pentru situații de criză, a rezervei de personal medical și experți - care să poată fi mobilizată pentru a sprijini zone din UE în situație critică, așa cum a fost cazul Lombardiei în primul val pandemic - precum și instituirea unui sistem de supraveghere a amenințărilor la adresa sănătății publice.Însă, pentru a consolida reziliența sistemelor de sănătate din țările membre, este nevoie ca programul să fie dotat cu un buget corespunzător. În propunerea din 28 mai a Comisiei Europene, era avansat un buget de 9,4 miliarde euro pentru anii 2021-2027, după care, la 21 iulie, Consiliul a redus acest buget la 1,7 miliarde. Cred că acordul politic provizoriu dintre Parlament și Consiliu, prin care forul nostru europarlamentar a obținut o creștere până la 5,1 miliarde de euro, reprezintă o bază încurajatoare de start pentru acest program.
Sustainable Europe Investment Plan - How to finance the Green Deal (A9-0198/2020 -Siegfried Mureşan, Paul Tang)
Apreciez realismul acestui raport, în contextul crizei pandemice. Pactul Ecologic – ca strategie în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor poluante – trebuie implementat printr-o tranziție care să reducă disparitățile economice și ecologice între statele membre și să stimuleze competitivitatea tuturor regiunilor UE.În acest context, se impune un accent major pe promovarea investițiilor publice durabile, cum sunt strategia de renovare în masă a clădirilor și adaptarea ecologică a transportului, în condițiile în care 27 % din emisiile de gaze cu efect de seră sunt generate de transporturi, acesta fiind și singurul sector în care poluarea este încă în creștere.Susțin avertismentul din raport privind Planul de investiții pentru o Europă durabilă. Trebuie revizuită urgent prognoza inițială a mobilizării, în baza efectului de pârghie, a celor 1 000 de miliarde EUR până în 2030, dată fiind criza economică provocată de pandemie.Nu în ultimul rând, creșterea finanțării trebuie dublată de măsuri de prevenire a riscului fraudei și deturnării de fonduri, proces în care se impune o acțiune concertată între OLAF, statele membre și Parchetul European.
Towards a more sustainable single market for business and consumers (A9-0209/2020 - David Cormand)
Am votat pentru această rezoluție nelegislativă, întrucât rolul său de recomandare reprezintă un prim pas spre asigurarea dreptului consumatorilor europeni la repararea produselor cumpărate, piese de schimb ieftine și disponibile, precum și etichetarea obligatorie cu informații privind durabilitatea produselor.Trăim în epoca obiectelor de unică folosință și acest lucru ne costă tot mai mult. Dispar meseriile de reparatori și locuri de muncă, iar avalanșa de deșeuri distruge mediul. Supraconsumul produselor de calitate scăzută reprezintă un obstacol în calea dezvoltării durabile bazate pe economia circulară.Drept urmare, cerem asigurarea dreptului efectiv la reparații, de vreme ce 70% din cetățenii UE ar prefera să-și repare produsele defecte, în loc să le înlocuiască. Solicit Comisiei să vină cu inițiative legislative de revizuire a Directivei privind vânzarea de bunuri de consum și garanțiile conexe în materie de informare a consumatorilor, precum și în planul proprietății intelectuale, pentru că este inadmisibil ca dreptul de reparare să fie monopolizat de producători și distribuitori.Esența întregului demers constă, însă, în regândirea modelului de producție și a lanțurilor de aprovizionare de care depinde UE. Consider că se impune relocarea de urgență către statele UE a capacităților de producție în domeniile de bază.
Elimination of customs duties on certain products (A9-0217/2020 - Bernd Lange)
Acest raport nu e doar despre languste și homari importați de UE din SUA ori despre brichete pentru țigări, gleturi și servicii de masă de cristal pe care UE le va vinde în SUA. Acestea sunt produsele exceptate de acum de la aplicarea taxelor vamale. Impactul acestor linii tarifare este limitat – sub 200 de milioane de euro, însumat, în ambele sensuri ale schimbului.E vorba, în fapt, de un prim pas spre depășirea tensiunilor comerciale dintre UE și SUA, tensiuni păguboase pe multiple planuri, inclusiv acela, esențial, al încrederii reciproce. De aici, valoarea simbolică a acestor măsuri în favoarea cărora am votat.Sper că vor urma, în curând, noi acțiuni concrete pentru eliminarea barierelor din comerțul transatlantic. Mai sunt multe de făcut, mai ales în ceea ce privește soluționarea litigiilor în curs cu SUA, în sfere economice mult mai complexe, precum agricultura și industria oțelului și aluminiului.Integrarea economiilor UE și SUA este singura șansă de a rezista în contextul globalizării accelerate. Când comerțul bilateral de bunuri și servicii se cifrează deja la 3 miliarde de euro pe zi, e cazul ca politicul să-și joace rolul necesar în îmbunătățirea condițiilor pentru schimburile dintre cele două maluri ale Atlanticului.
EU Trade Policy Review (B9-0370/2020)
Susțin rezoluția agreată de grupurile europarlamentare privind revizuirea politicii comerciale europene, bazată pe amendamentele pe care le-am votat în 9 noiembrie în Comisia pentru comerț internațional. Efortul de armonizare a pozițiilor noastre în Parlamentul European trebuie să stea la baza propunerii de revizuire pe care Comisia Europeană este chemată să o prezinte la începutul anului următor.De la dezvoltarea durabilă ca ax al viziunii comerciale a UE, la respectarea standardelor europene cu privire la condițiile de muncă, obiectivele de mediu și drepturile omului, de la combaterea dumpingului, la promovarea multilateralismului, documentul pe care l-am adoptat creionează perspectiva a ceea ce, împreună cu Comisia Europeană, definim drept „autonomie strategică deschisă”.Pentru ca strategia UE să fie viabilă e nevoie ca sistemul comercial global să fie nu doar deschis, ci și bazat pe norme, așadar reforma Organizației Mondiale a Comerțului devine esențială, la fel și afirmarea voinței UE de a condiționa ferm cooperarea internațională de respectarea regulilor jocului.Trebuie să ne consolidăm relația cu principalul partener comercial al UE – SUA – și să obținem o cooperare în condiții de reciprocitate cu China – între altele, prin asigurarea accesului reciproc pe piața achizițiilor publice și stoparea concurenței inechitabile.
Transitional provisions for support from the EAFRD and EAGF in the years 2021 and 2022 (A9-0101/2020 - Elsi Katainen)
Am votat măsurile tranzitorii care asigură continuarea fără sincope a subvențiilor agricole și a finanțării politicii de dezvoltare rurală. Totodată, m-am pronunțat în favoarea ajutorului de 8 miliarde de euro pentru fermierii din UE, în procesul de relansare a agriculturii și industriei alimentare. 30 % din acești bani vor fi disponibili anul viitor, iar restul în 2022.Aceste norme prelungesc aplicarea regulilor Politicii Agricole Comune până la finalul anului 2022, după care va intra în vigoare noua legislație europeană. Statele membre capătă o marjă de acțiune mai mare în contextul pandemiei, iar agricultorii vor putea fi despăgubiți mai repede în caz de pierderi, precum cele cauzate de inundații ori secetă. Am decis, totodată, măsuri în sprijinul agriculturii biologice, căreia-i vor fi dedicate 37 % din fondurile de relansare. Cel puțin 55 % din ajutorul de 8 miliarde va susține noile investiții ale tinerilor agricultori, precum și proiectele de digitalizare și sporire a durabilității exploatărilor agricole.În esență, aceste măsuri, care completează normele tranzitorii pe care le-am votat în decembrie 2019, dau sectorului agroalimentar răgazul și condițiile pentru a se pregăti de reforma Politicii Agricole Comune, încă în negociere între Parlament și Consiliu.
Additional resources in the context of the COVID-19 pandemic: REACT-EU (A9-0150/2020 - Andrey Novakov, Constanze Krehl)
Am votat pentru suplimentarea ajutorului european destinat regiunilor Uniunii, cu 47,5 miliarde de euro, în cadrul pachetului REACT-EU, menit să combată efectele economice și sociale ale pandemiei. Acești bani sunt destinați celor mai afectate sectoare și regiuni din UE, pentru proiecte în perioada 1 februarie 2020 – 31 decembrie 2023.Mă preocupă cu precădere ca banii să fie dirijați cât mai repede către cei afectați de criză. De aceea, susțin alocarea a 37,5 miliarde de euro în 2021 și a 10 miliarde în 2022, cu posibilitatea utilizării acestor fonduri inclusiv în 2023. Un alt important element de flexibilitate este rata de prefinanțare pentru anul viitor, de 11 %, pentru a putea furniza rapid cât mai multe lichidități.Mă îngrijorează însă, la fel ca pe colegii mei din statele membre din sudul și estul Uniunii, capacitatea statelor membre de a absorbi aceste fonduri, într-un mod rapid, eficient și transparent. Fondul REACT-EU trebuie să fie dirijat în special către regiunile cele mai afectate de criza pandemică și Comisia are datoria să stabilească, împreună cu guvernele, un mecanism de alocare care să țină cont de nevoile concrete. Cer o atenție sporită acordată regiunilor de graniță ale Uniunii Europene, unde consolidarea economică are și funcție strategică.
MFF, Rule of Law Conditionality and Own Resources (B9-0428/2020, B9-0429/2020)
Am votat în favoarea regulamentului care trebuie să protejeze fondurile europene de utilizări abuzive de către guverne ce încalcă principiile statului de drept. Practic, forul nostru europarlamentar respinge concluziile Consiliului European din 11 decembrie, potrivit cărora aplicarea de către Comisie a mecanismului statului de drept e posibilă numai după decizia Curții de Justiție a UE privind legalitatea acestui instrument. Întrucât Consiliul European nu are funcție legislativă, poziția sa este strict politică, fără forță obligatorie pentru Comisie în planul aplicării actelor juridice.Drept urmare, solicit Comisiei Europene să ia măsurile necesare pentru ca regulamentul privind regimul general de condiționalitate să fie aplicat de la 1 ianuarie 2021. Norma potrivit căreia guvernele care încalcă normele statului de drept să piardă accesul la fondurile europene trebuie să devină operațională pentru a proteja masivul buget european anti-criză de corupție, fraudă și prejudiciile ce ar fi cauzate ca urmare a lipsei de independență a sistemului judiciar.Susțin celeritatea mecanismului: la propunerea Comisiei, Consiliul trebuie să decidă într-o lună, prin majoritate calificată și nu prin nefuncționala regulă a unanimității. E nevoie, totodată, de o mai mare claritate privind modul în care un guvern poate fi sancționat, dar beneficiarii finali, cetățenii, să fie protejați.
European Citizens' Initiative - Minority Safepack (B9-0403/2020, B9-0405/2020)
M-am abținut la votul privind inițiativa cetățenească dedicată protejării minorităților naționale, pentru că propunerile sale depășesc limitele legislației europene. Potrivit Tratatelor UE, drepturile minorităților aparțin sferei de competență a statelor membre.Susțin respectarea drepturilor tuturor minorităților naționale, iar România este un exemplu de reglementare justă și bune practici în acest sens, precum și de conviețuire interetnică. Dar această inițiativă civică are ca obiectiv crearea unui cadru european în materie, fapt ce contravine dreptului UE.Totodată, unele solicitări din Minority SafePack pot alimenta curente naționalist-separatiste, ceea ce ar putea determina riscuri sporite în actualul context geopolitic.Drept urmare, solicit Comisiei să abordeze prudent acest subiect, în comunicarea cu valoare de recomandare pe care urmează să o emită, și să aibă în vedere necesitatea respectării principiilor subsidiarității și proporționalității, precum și a cadrului constituțional al statelor membre.
FEAD: specific measures to address the COVID-19 crisis (A9-0174/2020 - Lucia Ďuriš Nicholsonová)
În condițiile în care 13 milioane de persoane, inclusiv patru milioane de copii, primesc anual sprijin prin intermediul FEAD, consider că acest instrument de solidaritate efectivă, care și-a demonstrat viabilitatea, trebuie consolidat urgent pentru a veni în sprijinul cetățenilor UE rămași, din cauza pandemiei, fără loc de muncă și fără resurse de bază.Susțin majorarea prefinanțării pentru asigurarea de plăți în avans, în condițiile în care sunt tot mai mulți cei care au nevoie de sprijin imediat. 1 din 5 europeni este expus riscului de sărăcie și excluziune socială, această proporție fiind și mai gravă în unele state membre. Impactul social-economic al crizei diferă de la o țară la alta și acest aspect esențial trebuie avut în vedere la repartiția resurselor suplimentare alocate FEAD.De asemenea, trebuie să se țină cont de faptul că, din rândul persoanelor defavorizate, adeseori nu sunt cuprinse în evidențele statistice persoanele fără adăpost și cele găzduite în instituții specializate - adică tocmai cei mai afectați. Ar fi utilă, în acest sens, implicarea ONG-urilor care acționează pentru combaterea sărăciei.
Decent and affordable housing for all (A9-0247/2020 - Kim Van Sparrentak)
În 24 de state ale UE, cifra persoanelor fără adăpost a crescut în ultimii zece ani, iar tendința e accentuată de criza pandemică. Statisticile arată că dorm în stradă cu 70 % mai multe persoane decât acum un deceniu. Totodată, în rândul chiriașilor și debitorilor ipotecari s-au înregistrat, încă din aprilie 2020, sub șocul economic al pandemiei, restanțe la plata facturilor la utilități, a chiriei sau a ipotecii.Trebuie să evităm reeditarea valului de evacuări de după ultima criză financiară globală. E nevoie, așadar, de o mai bună protecție juridică a chiriașilor și debitorilor și, mai ales, trebuie acționat pentru remedierea cauzei esențiale: deficitul de investiții în locuințele sociale, care se ridică, la nivelul Uniunii, la 57 de miliarde de euro pe an. Urmarea este că 17 % dintre europeni trăiesc în locuințe supraaglomerate, iar peste un sfert din tinerii între 25 și 34 de ani încă locuiesc împreună cu părinții.De aceea, susțin rezoluția și reiterez apelul adresat Comisiei și țărilor membre de a acorda prioritate construirii de locuințe la prețuri accesibile. Un program european consistent ar contribui atât la rezolvarea problemei locurilor de muncă, cât și la soluționarea crizei locuințelor din mediul urban, tot mai aglomerat.
The right to disconnect (A9-0246/2020 - Alex Agius Saliba)
Am votat pentru raportul ce abordează implicațiile muncii la distanță asupra lucrătorilor europeni. Pandemia obligă categorii largi de angajați să beneficieze de soluțiile oferite de digitalizare, cu riscul, însă, de a li se pretinde să fie conectați permanent. În numeroase situații nu se face distincție între programul de lucru și timpul liber. Nu mai puțin de 27 % dintre respondenții care lucrează de acasă au declarat, potrivit unui studiu al Eurofound, că au lucrat și în timpul liber.Conectivitatea excesivă afectează atât drepturile fundamentale ale lucrătorilor, cât și echilibrul dintre viața privată și cea profesională și sănătatea lor fizică și mintală.De aceea, solicităm Comisiei Europene să prezinte un cadru legislativ adaptat noii realități a muncii la distanță, prin care angajații să fie protejați de eventuale abuzuri ale angajatorilor. E nevoie de o directivă care să instituie standarde minime obligatorii pentru statele membre, cărora le revine rolul de a pune la punct mecanisme cât mai eficiente de implementare și control.
Establishing the Recovery and Resilience Facility (A9-0214/2020 - Eider Gardiazabal Rubial, Siegfried Mureşan, Dragoș Pîslaru)
Am votat pentru crearea acestui mecanism esențial de scoatere a economiei europene din criza pandemică. Țara mea, România, are, de acum, șansa de a obține 30,44 miliarde de euro, din care 13,5 miliarde de euro bani nerambursabili, iar restul reprezentând împrumuturi în condiții avantajoase, contractate de Comisia Europeană pe piețele internaționale. Este o fereastră de oportunitate pentru modernizare și pentru valorificarea potențialului uman și natural.Solicit Comisiei să fie proactivă în relația cu statele membre, în cursul procesului de adoptare și implementare a planurilor naționale de relansare, pentru a susține elaborarea unor proiecte conforme și cât mai eficiente. Avem nevoie de stimularea producției, de sprijinirea inițiativelor locale și de un răspuns coerent la inegalitățile în creștere între statele și regiunile UE. Reformele și investițiile trebuie să constituie soluții la deficiențele structurale ale economiilor europene, reliefate și, adesea, agravate de criza pandemică.
New Circular Economy Action Plan: see Minutes (A9-0008/2021 - Jan Huitema)
În 2050, ne vor trebui trei planete Terra ca să trăim în stilul actual, dacă nu facem pasul către economia circulară, de la actuala economie lineară – care înseamnă 90% din mărfurile de pe piață și în care numai 12% din materiile prime sunt reciclate. Modelul actual poate fi definit prin formula: extrage, prelucrează și aruncă. Economia circulară înseamnă economie de resurse, prin crearea unei piețe a materiilor prime secundare, dar și prin reguli de reciclare mai stricte, obiective coercitive și stimularea competitivității industriei UE în noua paradigmă de producție.Am votat în favoarea acestui raport și datorită faptului că detaliază suportul ce trebuie acordat celor șapte sectoare definite de către Comisia Europeană ca lanțuri valorice-cheie: produsele electronice; bateriile și vehiculele; ambalajele; materialele plastice; produsele textile; construcțiile și clădirile; alimentele, apa și nutrienții. Avem, astfel, o ordine a priorităților, bazată pe potențialul de creștere și amprenta ecologică a acestor domenii de bază.
Reducing inequalities with a special focus on in-work poverty (A9-0006/2021 - Özlem Demirel)
Am votat în favoarea raportului referitor la reducerea inegalităților cu accent special asupra sărăciei persoanelor încadrate în muncă. Din păcate, UE și-a ratat obiectivul de a reduce numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie cu 20 de milioane până în anul 2020. Așa se face că acum, potrivit Eurostat, există 64,6 milioane de femei și 57,6 milioane de bărbați care trăiesc în sărăcie în statele membre.Mă îngrijorează mai ales faptul că trei sferturi dintre cetățenii UE declară că situația lor financiară este mai dificilă decât înainte de pandemie și două treimi spun că au dificultăți în a se descurca din salariu. La aceste greutăți se adaugă temerile a 16% dintre lucrătorii europeni că și-ar putea pierde locul de muncă din cauza blocajului economic.Sunt necesare o mai mare solidaritate între statele membre și un suport sporit al Comisiei Europene pentru ca autoritățile naționale să poată combate eficient creșterea sărăciei și inegalităților sociale. Totodată, pledez pentru eforturi sporite de salvare a locurilor de muncă și pentru ca veniturile asigurate de contractele de muncă să se situeze peste pragul sărăciei.
Programme for the Union's action in the field of health for the period 2021-2027 (“EU4Health Programme”) (A9-0196/2020 - Cristian-Silviu Buşoi)
În cea mai gravă criză medicală din istoria Uniunii Europene, facem un pas important spre o Uniune a sănătății, prin alocarea unui buget de 5,1 miliarde de euro pentru eliminarea vulnerabilităților în aprovizionarea cu medicamente și produse medicale, crearea de stocuri de medicamente și pregătirea de personal de specialitate. Este încurajator că 20% din bugetul EU4Health se alocă pentru prevenție și promovarea unui mod de viață sănătos, iar 12,5% pentru un stoc european de produse esențiale, destinat să completeze stocurile naționale în caz de crize sanitare.Am votat pentru acest program care formulează un prim răspuns comun și coerent – chiar dacă, încă, insuficient! – la cele două probleme stringente pentru UE: provocările sanitare transfrontaliere și digitalizarea sectorului medical.Pandemia ne-a arătat, însă, cât de vulnerabili suntem: de la criza de măști de protecție, ventilatoare medicale și teste, la dificultatea actuală de a procura vaccinurile necesare imunizării populației Uniunii. Se vorbește prea mult despre autonomie strategică și se face prea puțin pentru a produce în UE materialul esențial pentru protejarea propriilor cetățeni.
A WTO-compatible EU carbon border adjustment mechanism (A9-0019/2021 - Yannick Jadot)
Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon vizează instaurarea principiului „poluatorul plătește” în relațiile comerciale ale UE cu statele terțe. Există un decalaj între politica climatică ambițioasă a UE și politicile partenerilor noștri comerciali, ceea ce duce la riscul unei concurențe neloiale din partea companiilor extra-europene și la dezindustrializarea statelor membre. Drept urmare, acest raport, pentru care am votat, urmărește ca prețul importurilor europene să reflecte emisiile de carbon pe care le-a presupus producția.În așteptarea propunerii legislative din partea Comisiei Europene, subliniez necesitatea eficienței acestui nou sistem pentru relațiile comerciale ale UE, sistem asemănător celui de schimb de cote de emisii ETS. Și asta cu atât mai mult, cu cât îl dorim aplicat, până în 2023, unei sfere vaste de domenii de producție, generatoare de emisii industriale: electricitate, ciment, oțel, aluminiu, hârtie, sticlă, îngrășăminte chimice, precum și rafinăriilor de petrol.Noul mecanism antidumping climatic ar trebui să aducă între 5 și 14 miliarde de euro pe an la bugetul Uniunii, bani destinați finanțării Planului de Relansare. De aceea, cer Comisiei să dea dovadă de curaj și abilitate în relația cu principalii parteneri comerciali, pentru că există pericolul unor măsuri de retorsiune...
Administrative cooperation in the field of taxation (A9-0015/2021 - Sven Giegold)
Digitalizarea activităților economice facilitează caracterul lor transfrontalier, cu implicații directe în planul taxării. Cooperarea și schimbul de informații între autoritățile naționale trebuie adaptate noilor modele de afaceri, lipsite de infrastructură fizică. De aceea, am votat rezoluția referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal.În fapt, câmpul de aplicare al directivei se extinde asupra platformelor de Internet, care vor trebui, de acum, să se înregistreze într-un stat din UE și să-și declare activitățile și veniturile din vânzarea de bunuri și servicii pe piața unică europeană. Pentru funcționarea acestui sistem e nevoie de un schimb rapid de informații între autoritățile fiscale naționale, ceea ce presupune un efort urgent de digitalizare a acestora și de formare de personal specializat. Facem, totodată, un pas spre mecanismul de sancțiuni și penalități, armonizat la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru a cărui concretizare Comisia este chemată să acționeze cu celeritate.
System of own resources of the European Union (A9-0047/2021 - José Manuel Fernandes, Valérie Hayer)
Am votat pachetul legislativ pentru crearea de noi resurse proprii ale Uniunii Europene, necesare finanțării Planului de Redresare și Reziliență. Este vorba, în special, despre taxarea deșeurilor de ambalaje din plastic nereciclate - prima din noile surse de venituri la bugetul UE ce urmează a fi introduse până în 2026. Aștept cu interes și propunerile Comisiei Europene, promise pentru iunie, vizând mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii și taxa digitală.Solicit statelor membre să ratifice mai repede decizia privind resursele proprii, astfel încât Comisia Europeană să poată demara împrumuturile pentru Planul de Redresare. Regret că România nu este între cele 13 țări care au ratificat-o deja. Precizez că, după ce toate cele 27 de membre ale Uniunii vor valida decizia, legislația votată de noi acum se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2021.Totodată, susțin crearea unui sistem de eșalonare și rambursare a acestei datorii din resursele proprii ale UE.
Application of Regulation (EC) 2020/2092, the Rule of Law conditionality mechanism (B9-0206/2021, B9-0207/2021, B9-0208/2021)
Am votat în favoarea cererii adresate Comisiei Europene de către Parlament pentru activarea mecanismului privind statul de drept pentru protejarea bugetului UE. În vigoare de la 1 ianuarie, acest mecanism nu este aplicat încă, sub pretextul elaborării unor orientări de către Comisie, căreia îi dăm acum termen până la 1 iunie să adopte respectivele și non-necesarele orientări de care se cramponează. În caz contrar, ne aflăm în situația prevăzută de art. 265 din Tratatul de Funcționare a UE, care permite sesizarea Curții de Justiție a UE (CJUE), dacă o instituție se abține să acționeze, deși are această obligație.Nerespectarea statului de drept poate avea implicații grave asupra bugetului european de ieșire din criză. De aceea, regulamentul aprobat în decembrie permite înghețarea sau sistarea plăților din fondurile UE, în cazul încălcării normelor europene în materie de stat de drept de către un stat membru.Atacarea mecanismului de condiționalitate la CJUE de către Ungaria și Polonia este, deja, un semnal de alarmă privind posibile intenții de utilizare abuzivă a banilor europeni. Cu atât mai mult, Comisia are datoria de a acționa cu celeritate pentru aplicarea regulamentului.
EU Strategy for Sustainable Tourism (A9-0033/2021 - Cláudia Monteiro de Aguiar)
Am votat pentru rezoluția care cere un sprijin masiv pentru greu lovitul de pandemie sector al turismului. E nevoie de măsuri urgente, dar și cu bătaie mai lungă în timp, pentru redresarea turismului european. Pentru coerența și eficiența lor, susțin cererea adresată Comisiei Europene de creare a unei Agenții Europene pentru Turism și solicit ca această agenție să fie găzduită de România - stat membru care nu are pe teritoriul său sediul niciunei agenții europene și, totodată, un stat care, prin specificul său, nu este nici una din marile destinații turistice din UE, nici un mare furnizor de turiști. O astfel de agenție este esențială pentru coordonarea relansării domeniului și pregătirea gestionării unor crize viitoare.Cu 22,6 milioane de angajați înainte de pandemie, reprezentând 11,2 % din locurile de muncă din UE și 9,5 % din PIB-ul UE, turismul este unul din cele mai afectate sectoare, cel puțin 6 milioane de locuri de muncă fiind amenințate - iar aceasta este prognoza optimistă!Drept urmare, susțin adoptarea în regim de urgență a reducerii TVA pentru serviciile turistice și de călătorie și a unui pachet de stimulare financiară eficientă în domeniu. Se impune prioritizarea turismului în programele operaționale și planurile naționale de relansare.
Establishing Horizon Europe – laying down its rules for participation and dissemination (A9-0122/2021 - Dan Nica)
Am votat pentru regulamentul ce instituie acest program-cadru pentru cercetare și inovare, într-un moment de răscruce pentru destinul UE. Viitorul Europei depinde acum, mai mult ca niciodată în istorie, de capacitatea sa de a face față competiției globale de dezvoltare a noilor tehnologii.Europa a fost pioniera și campioana revoluției industriale. De această dată, provocarea majoră ține de pasul spre decarbonizare, digitalizare și adaptarea capacităților de producție la standardele de competitivitate impuse de cei doi mari competitori, SUA și China. Vom fi piața lor de desfacere sau vom reuși să recuperăm decalajul deja instalat la acest început de secol?Orizont Europa trebuie să fie parte a răspunsului european în acest sens, prin bugetul istoric alocat cercetării și inovării: 95,5 miliarde de euro. Investițiile în infrastructura de cercetare trebuie să valorifice potențialul UE și să asigure o dezvoltare echilibrată a tuturor regiunilor sale.
Union Civil Protection Mechanism (A9-0148/2020 - Nikos Androulakis)
Am votat pentru dotarea Mecanismului de protecție civilă al UE cu un buget de cinci ori mai mare în perioada 2021-2027 decât în precedentul cadru financiar multianual, având în vederea necesitatea consolidării acestui program de acțiune care și-a dovedit utilitatea în pandemie și în incendiile tot mai frecvente din unele state membre. Mecanismul a fost, de altfel, unul dintre puținele instrumente de solidaritate efectivă, la nivel european, în faza de început a pandemiei de COVID-19.Cele 3,319 miliarde de euro - din care 1,263 miliarde din bugetul UE 2021-2027 și 2,056 miliarde de euro din planul de redresare - pe care le aprobăm vor extinde capacitatea forței de reacție urgentă în situații de catastrofă, de la dezastrele naturale provocate în special de schimbările climatice, la provocările de ordin epidemiologic.Comisia Europeană, însă, trebuie să propună rapid reglementarea relației dintre acest mecanism și recent adoptatul program „UE pentru sănătate”, în materie de creare de stocuri medicale, pentru a asigura o eficiență maximă în condiții de urgență. O soluție poate fi delimitarea răspunsului european la dezastre naturale de cel în planul sănătății, cu condiția asigurării coordonării necesare între acestea.
The EU-UK Trade and Cooperation Agreement (A9-0128/2021 - Andreas Schieder, Christophe Hansen)
Am votat în favoarea Acordului UE-Marea Britanie, cu speranța că, în loc să consfințească un divorț, acest act marchează, mai degrabă, nașterea unui parteneriat, indispensabil, în opinia mea, în contextul globalizării.Am avut în vedere, totodată, necesitatea protejării cetățenilor români și din alte state ale UE, ce muncesc și trăiesc în Marea Britanie. Este necesar ca ambele părți să acționeze pentru evitarea oricărui tratament discriminatoriu, în baza principiului reciprocității.De asemenea, mediul de afaceri are nevoie de stabilitate și predictibilitate juridică. Este un semnal de alarmă faptul că exporturile europene către Marea Britanie au scăzut cu 20 % în primele două luni ale anului, iar exporturile britanice către UE s-au prăbușit aproape la jumătate față de perioada dinainte de Brexit (mai precis, cu 47 %).Cred că este momentul să depășim diferendele punctuale, precum cele privind acordul de pescuit, aprovizionarea cu vaccinuri ori reportarea controalelor vamale dintre Irlanda de Nord și restul Regatului Unit. Este mai important ceea ce ne unește, istoric, comercial și geopolitic. Parteneriatul cu Marea Britanie are o funcție strategică, fiind esențial pentru Uniunea Europeană.
A European Strategy for Hydrogen (A9-0116/2021 - Jens Geier)
Am votat în favoarea raportului, în special datorită abordării sale pragmatice, și am în vedere recunoașterea hidrogenului obținut din surse cu emisii reduse de carbon (din gaze naturale sau energie nucleară) ca tehnologie de tranziție pe termen scurt și mediu.Trebuie să ținem cont de costul ridicat al producerii hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în raport cu cel al hidrogenului pe bază de combustibili fosili. De asemenea, pornim de la ponderea extrem de mică – 2 % din mixul energetic al UE – deținută de hidrogen, din care 95 % este produs din combustibili fosili.Hidrogenul verde nu este doar necompetitiv deocamdată, ci și un pariu pe termen lung: în 2050, hidrogenul ar putea reprezenta doar o cincime din mixul energetic european - asta în condițiile în care s-ar ajunge la ponderea de 100 % a energiei din surse regenerabile.Sunt evaluări care ne obligă să planificăm atent tranziția energetică, ținând cont de stadiul economiilor naționale, de necesitatea conversiei industriale și profesionale către producerea de hidrogen și de potențialul impact al acestei producții asupra regiunilor sărace în resurse de apă, dat fiind consumul masiv de apă pe care-l implică obținerea hidrogenului din surse regenerabile.
The right of information of the Parliament regarding the ongoing assessment of the national recovery and resilience plans (B9-0276/2021)
Am votat pentru rezoluția referitoare la dreptul forului europarlamentar de a fi informat cu privire la evaluarea în curs a planurilor naționale de redresare și reziliență. Controlul parlamentar este esențial pentru asigurarea legitimității democratice a acestei mobilizări masive de fonduri, precum și pentru a garanta transparența și corectitudinea aprobării și implementării planurilor. Din păcate, există guverne reticente la consultarea parlamentelor naționale pe acest subiect crucial, așa cum este cazul în România.Urmează reforme profunde, cu mutații socioeconomice majore. De aceea, Regulamentul (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență prevede, la articolele 25 și 26, obligațiile Comisiei Europene în materie de transparență și dialog interinstituțional. Iar articolul 18 alineatul (4) litera (q) stipulează că planurile naționale de redresare și reziliență trebuie să cuprindă un rezumat al procesului de consultare desfășurat la nivel național și să indice modul în care propunerile părților interesate au fost preluate în textul depus la Comisia Europeană.Drept urmare, susțin solicitarea adresată Comisiei de a-și îndeplini obligația de informare ce îi revine în relația cu Parlamentul European și de a încuraja statele membre să desfășoare consultările necesare cu parlamentele naționale, partenerii sociali, societatea civilă și autoritățile locale interesate.
Meeting the Global Covid-19 challenge: effects of waiver of the WTO TRIPS agreement on Covid-19 vaccines, treatment, equipment and increasing production and manufacturing capacity in developing countries (RC-B9-0306/2021, B9-0306/2021, B9-0307/2021, B9-0308/2021, B9-0309/2021, B9-0310/2021, B9-0311/2021)
Susțin cererea de suspendare a brevetelor pentru vaccinurile anti-Covid 19, astfel încât să poată fi asigurat, în cel mai scurt timp, accesul cetățenilor planetei la vaccinuri cu prețuri accesibile.O derogare temporară de la Acordul TRIPS al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) – privind drepturile de proprietate intelectuală cu impact asupra comerțului – ar contribui substanțial la rezolvarea problemelor de aprovizionare cu vaccinuri, probleme despre care vorbește elocvent nivelul de 6 % din populația lumii vaccinată până acum. Iar necesarul global este, din acest punct, de 11 miliarde de doze.Sper că reuniunea Consiliului General al OMC, din 21-22 iulie, va impulsiona negocierile în acest sens. Solicit, totodată, Comisiei Europene să ia act de poziția Parlamentului și să renunțe la reticențele deja exprimate. N-am văzut încă nicio concretizare a „celei de-a treia căi” de rezolvare a problemei vaccinării, promisă de Comisia Europeană.
Rule of Law situation in the European Union and the application of the conditionality regulation 2020/2092 (B9-0317/2021, B9-0319/2021, B9-0320/2021)
Comisia Europeană a primit, prin rezoluția noastră din 25 martie, un termen până la 1 iunie să finalizeze normele de aplicare a Regulamentului referitor la condiționalitatea privind statul de drept în materie de fonduri europene. Lipsa de acțiune a Comisiei creează premisele acțiunii în justiție din partea Parlamentului European, în temeiul articolului 265 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.Din păcate, constatăm lipsa de cooperare a Comisiei și Consiliului, într-un punct esențial, în condițiile în care Regulamentul 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii este în vigoare de la 1 ianuarie 2021.În fața intensificării abaterilor de la principiile statului de drept în unele state membre, susțin ultimatumul adresat Comisiei să pună în aplicare instrumentul de apărare a unui cadru bugetar, care este fără precedent prin dimensiuni și prin complexitatea crizei căreia i se adresează. UE nu-și poate permite să aibă în rândurile sale autocrații corupte, rezemate pe fonduri europene.
European Parliament’s Scrutiny on the ongoing assessment by the Commission and the Council of the national recovery and resilience plans (RC-B9-0331/2021, B9-0331/2021, B9-0333/2021, B9-0334/2021, B9-0335/2021, B9-0337/2021, B9-0338/2021)
Am votat în favoarea rezoluției care solicită Comisiei Europene să prezinte Parlamentului evaluări complete ale planurilor naționale de redresare și reziliență, înainte să-și înainteze către Consiliu recomandările privind adoptarea acestor planuri. Este circuitul ce garantează transparența și legalitatea acestui proces - elemente de care depinde încrederea cetățenilor Uniunii în proiectul relansării economice.Solicit, în acest context, Comisiei Europene să aibă în vedere că prezentul cetățenilor UE nu poate fi sacrificat în numele viitorului și că prioritatea o reprezintă rănile deschise ori cronicizate de pandemie. De asemenea, e nevoie de evaluări realiste, care să țină cont de necesitatea unei tranziții sustenabile către o economie verde și digitală. Altfel, riscăm ca, în numele unor foarte bune intenții, pasul înainte pe care și-l dorește UE să fie un pas în gol.
Towards future-proof inland waterway transport in Europe (A9-0231/2021 - Caroline Nagtegaal)
Susțin raportul care vizează stimularea mutării unei părți din transportul de mărfuri de pe șosele pe căile navigabile interioare. În prezent, 76,3% din transportul de mărfuri în UE se face pe cale rutieră, cel feroviar reprezintă 17,6%, iar cel naval deține o pondere de numai 6,1%.Conform comunicării Comisiei Europene din 2.08.2021 privind Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă, se preconizează ca până în 2030 transportul intermodal feroviar și naval să fie la nivel de egalitate cu transportul rutier din UE.Potrivit raportului, impulsionarea transportului pe apă și ecologizarea lui va reduce congestionarea rutieră și emisiile poluante și va îmbunătăți siguranța transportului. Problema este deficitul de finanțare, estimat la 10 miliarde de euro, ce va fi cauzat de trecerea la un sector navigabil neutru climatic.De aceea, am votat în favoarea cererii de creare a unui fond UE pentru tranziția sustenabilă pe căile navigabile interioare, fond care să acopere și modernizarea și înnoirea navelor, investițiile în infrastructura portuară și dezvoltarea în planul utilizării combustibililor alternativi.Doresc, însă, să avertizez asupra riscului grav de dezechilibru socioeconomic ce poate fi cauzat de o concentrare a transportului navigabil pe coridoarele Rin - Alpi, Marea Nordului - Marea Mediterană și Marea Nordului - Marea Baltică.
Fishers for the future (A9-0230/2021 - Manuel Pizarro)
Am votat pentru raportul ce propune o serie de măsuri pentru atragerea unei noi generații de lucrători în industria pescuitului din UE, precum și pentru crearea de locuri de muncă în regiunile de coastă ale Uniunii. Raportul pornește de la realitatea statistică a ponderii ridicate (58%) a persoanelor din grupa de vârstă 40-64 de ani în cadrul flotei de pescuit a UE, care totalizează circa 150 000 de angajați.Flota europeană de pescuit, de asemenea, e afectată de problema vârstei înaintate: 64,9 % din vasele de pescuit aveau, conform datelor centralizate în 2019, cel puțin 25 de ani vechime. De aici decurg o serie de probleme legate de eficiență, costuri și siguranță.Drept urmare, se impun măsuri de promovare a profesiei de pescar și privind formarea și evaluarea profesională în domeniu, criterii uniforme de formare și recunoaștere a certificărilor, dar și un suport sporit pentru acest sector, în special prin Fondul european pentru afaceri maritime, activități pescărești și acvacultură (FEPAM).
The future of EU-US relations (A9-0250/2021 - Tonino Picula)
Am votat rezoluția pentru că solicită accelerarea procesului de aderare a României, Bulgariei și Ciprului la programul de scutire de vize, în spiritul reciprocității în relațiile transatlantice. Totodată, susțin abordarea favorabilă unui parteneriat solid cu SUA, prin cooperare consolidată în planul economic, în comerțul internațional, în sfera investițiilor și în gestionarea provocărilor geostrategice.Avem nevoie de o agendă comună ambițioasă, pentru a răspunde cât mai eficient provocărilor comune cu care ne confruntăm - de la coordonarea pozițiilor față de Rusia și China, la securitatea cibernetică și aprofundarea integrării economice. În condițiile în care UE și SUA asigură împreună peste 40 % din PIB-ul planetei și furnizează o treime din volumul schimburilor comerciale globale, e nevoie de un efort urgent pentru soluționarea litigiilor bilaterale, sporirea rezilienței lanțurilor de aprovizionare cu materii prime și coordonarea politicilor pentru a pregăti tranziția verde și digitală.Se impun pași concreți pentru restabilirea încrederii și relansarea parteneriatului istoric UE-SUA, care este garantul lumii democratice în fața ofensivei regimurilor autoritare. Unul din acești pași trebuie să fie, în opinia mea, renunțarea la teza autonomiei strategice europene și concentrarea pe o colaborare realistă și solidară. Nu e loc pentru o competiție euro-americană în complicata ecuație a secolului XXI.
State of EU cyber defence capabilities (A9-0234/2021 - Urmas Paet)
Există, în rezoluția pe care am votat-o, un semnal important de alarmă cu privire la vidul juridic ce ne expune, în UE, amenințărilor hibride din partea unor terțe state ori a unor entități non-statale. Atacurile cibernetice au un efect destabilizator deja probat împotriva spitalelor, parlamentelor, companiilor, furnizorilor de electricitate și apă, presei ori rețelelor sociale.Infrastructura critică europeană, pe diversele ei paliere, nu este protejată, în acest moment, din cauza inadecvării la noile realități tehnologice și strategice a articolului 42 alineatul (7) din TUE, a articolului 222 din TFUE și a articolului 5 din Tratatul NATO. Normele fundamentale în materie de apărare din tratate trebuie actualizate cu prevederi care să asigure un drept la apărare, pe bază voluntară și colectivă, care să țină cont de specificul agresiunii hibride, aflată dincolo de linia clasică de demarcație dintre război și pace.Totodată, se impune creșterea gradului de cooperare între țările membre și de coordonare a capabilităților de apărare cibernetică. În acest sens, sprijin propunerea de înființare a unei unități cibernetice comune și recomandarea privind un standard comun de comunicare pentru informații clasificate, necesar acțiunii rapide de combatere a atacurilor cibernetice.
General budget of the European Union for the financial year 2022 - all sections (A9-0281/2021 - Karlo Ressler, Damian Boeselager)
Am votat în favoarea proiectului de buget general al UE pentru exercițiul financiar 2022, în această formă care cuprinde majorări ale bugetelor alocate unor sectoare grav afectate de criza pandemică, dar și acelor programe care pot contribui la depășirea dificultăților cu care UE se confruntă pe multiple planuri. Așadar, susțin anularea reducerilor creditelor de angajament efectuate de Consiliul UE în septembrie și consider că e nevoie de o nouă negociere pentru un cadru bugetar adecvat.Sunt absolut necesare consolidările bugetare pentru programele Orizont Europa (solicităm o majorare cu 305 milioane de euro), Erasmus + (o creștere de 137 de milioane de euro), EU4Health (plus 80 de milioane de euro), Mecanismul pentru interconectarea Europei (suplimentare cu 207 milioane de euro), Europa digitală (creștere de 71 de milioane de euro), LIFE pentru mediu și climă (+ 25%) și Garanția pentru copii (o majorare cu 700 de milioane de euro), precum și pentru securitate și apărare (cu 80 de milioane de euro), respectiv finanțarea pentru ajutor umanitar (cu 20%).Nu în ultimul rând, cred că amploarea dezastrelor naturale din această vară din UE ar fi trebuit să determine o finanțare sporită pentru Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU). Consider că este insuficientă suplimentarea cu numai 10 milioane de euro.
EU transparency in the development, purchase and distribution of COVID-19 vaccines (B9-0519/2021, B9-0520/2021)
Am votat pentru rezoluția care cere transparență cu privire la procedura europeană de achiziție a vaccinurilor. Din păcate, Parlamentul European a fost și este evitat în mod sistematic de către Comisia Europeană și nu a putut exercita un control efectiv asupra procesului de cumpărare și distribuire a vaccinurilor împotriva COVID-19.Sunt trei planuri care ne îngrijorează în mod deosebit: modul în care s-a cheltuit un buget imens din bani publici, eficiența acțiunii UE anti-COVID și exploatarea incertitudinii cauzate de lipsa de informații relevante pentru a se semăna confuzie și dezinformare. Pandemia ne-a demonstrat cât de mic este pasul de la confidențialitatea prețurilor la fake news și, drept consecință, neîncrederea multor cetățeni în soluțiile decise de autorități.Comisia Europeană este datoare să ofere de urgență informațiile relevante despre echipele de negociere, contractele de cumpărare, prețurile pe doză ale vaccinului fiecărui producător, plățile efectuate, precum și să prezinte o propunere legislativă pentru achiziționarea comună de vaccinuri în viitor.Opacitatea este inadmisibilă atunci când vaccinurile împotriva COVID-19 trebuie să fie un bun public!
Serious cross-border threats to health (A9-0247/2021 - Véronique Trillet-Lenoir)
Susțin proiectul de regulament privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate pentru a include în configurația Uniunii Europene a Sănătății cel mai recent instrument propus de Comisia Europeană: HERA - Autoritatea europeană pentru pregătirea și răspunsul la crizele de sănătate.Sper că negocierile cu Consiliul vor duce la o formă finală care va reflecta propunerile Parlamentului European privind consolidarea coordonării operaționale - de la anticiparea crizelor și alerta precoce, la planificarea pregătirii și răspunsului rapid - precum și garantarea aprovizionării europene cu produse medicale.Consider necesară crearea unei rețele de laboratoare de referință ale UE și a unei rețele de monitorizare a focarelor de boli relevante. Este nevoie, totodată, de prerogative extinse pentru Comitetul pentru securitate sanitară.Țin să atrag atenția asupra nevoii de solidaritate în UE, pentru reducerea inegalităților în materie de sănătate între statele membre, prin sprijin european pentru consolidarea rezilienței și a capacității de reacție a sistemelor de sănătate în perspectiva unor noi provocări epidemiologice.Nu în ultimul rând, pentru încrederea cetățenilor în instituțiile UE, trebuie să se asigure accesul Parlamentului European la documentele de licitație și la contractele încheiate în pandemie prin procedura comună de achiziții publice.
A European strategy for critical raw materials (A9-0280/2021 - Hildegard Bentele)
Economia europeană e pe cale să se sufoce, în epoca noilor tehnologii, din două cauze principale: pe de o parte, dependența cronică de importuri pentru materiile prime de importanță critică din China, Turcia și Africa de Sud, iar, pe de altă parte, discursul ecologist rupt de realitate.Sunt binevenite energia eoliană, panourile fotovoltaice și bateriile electrice pentru mașini. Cu o observație: UE furnizează în prezent – conform raportului pe care l-am votat pentru realismul lui – numai 1% din materiile prime pentru fiecare din acești piloni ai viitorului industrial.Să nu punem, așadar, caii înaintea căruței! De aceea, susțin cererea către Comisia Europeană de a da prioritate extracției de materii prime de importanță critică din minele existente în statele membre. Să nu închidem prematur sursele proprii de aprovizionare! Există tehnologicii de extracție care să asigure atât performanțe ecologice, cât și viabilitate economică.Susțin, de asemenea, solicitările în materie de cercetare pentru o creștere economică cu consum redus de resurse, de economie circulară (în special cu referire la reciclare și reutilizare), precum și de diversificare a surselor de aprovizionare – și țin să accentuez, în acest sens, importanța acordurilor în curs de negociere de către UE cu America Latină.
A Pharmaceutical Strategy for Europe (A9-0317/2021 - Dolors Montserrat)
Am votat în favoarea noii strategii farmaceutice europene, pentru că reprezintă un pas necesar spre construirea unei reale autonomii strategice a UE. Nu prin dublarea structurilor defensive existente și nu prin proiecte nesustenabile vom rezista globalizării, ci prin pași concreți pentru a reduce dependențele care ne vulnerabilizează. Raportul – care putea fi mai ambițios – vine cu o întârziere regretabilă în context pandemic. A trecut exact un an de când Comisia Europeană a prezentat Strategia farmaceutică pentru Europa...Între timp, industria farmaceutică a devenit un element indispensabil al infrastructurii critice și un important instrument de influență geopolitică. Cifrele sunt relevante: peste 80% din substanțele active și jumătate din medicamentele de pe piața europeană provin din Asia. China și India asigură 90% din producția mondială de penicilină și peste jumătate din necesarul de paracetamol și ibuprofen.Criza sanitară a pus sistemele medicale sub o presiune fără precedent în ultimul secol. Iar victime cad nu numai bolnavii de COVID, ci și cei afectați de deficitul de medicamente esențiale, precum cele pentru cancer, infecții grave și boli ale sistemului nervos.E nevoie de suport financiar solid și imediat pentru dezvoltarea producției farmaceutice în statele UE cu tradiție și condiții favorabile în acest domeniu, precum România!
International procurement instrument (A9-0337/2021 - Daniel Caspary)
Am votat în plen acest raport, pe care l-am susținut, anterior, și în Comisia pentru comerț internațional din care fac parte.Este incredibil că a trenat din 2012 adoptarea Regulamentului referitor la accesul companiilor din țări terțe pe piața achizițiilor publice a UE și la procedurile de sprijinire a negocierilor pentru accesul firmelor din UE pe piețele externe. Sper că negocierile interinstituționale deschise în urma acestui vot nu se vor mai lovi de un blocaj din partea Consiliului, similar celui care a survenit după propunerea de revizuire a Comisiei Europene din 2016.Companiile europene au avut prea mult timp de suferit de pe urma practicilor discriminatorii și restrictive. Noul context economic, marcat de dispute comerciale tot mai tensionate, de blocajul pandemic și disfuncționalitățile lanțurilor de aprovizionare, obligă la măsuri care să asigure condiții de concurență echitabilă pentru companiile europene pe piețele achizițiilor publice și ale concesiunilor din țări terțe.Apreciez în mod special prevederile care permit anchetarea, penalizarea și restricționarea accesului la contractele publice europene a companiilor ce provin din țări vinovate de practici neloiale în achizițiile publice internaționale. Din această etapă, Comisia Europeană va avea o bază de negociere și de intervenție mai solidă în relația cu partenerii externi.
Digital Markets Act (A9-0332/2021 - Andreas Schwab)
Susțin raportul care reprezintă un prim pas spre reglementarea sferei digitale, ale cărei reguli au fost, până acum, dictate exclusiv de operatori privați, ceea ce a reprezentat o anomalie.Sunt binevenite definirea obligațiilor controlorilor de acces ‒ gatekeepers , crearea Grupului european la nivel înalt al autorităților de reglementare din domeniul digital, noile norme privind serviciile de platformă esențiale, precum și măsurile de reglementare a practicilor în materie de publicitate, pentru a nu mai permite combinarea datelor personale ale utilizatorilor în scopul furnizării de publicitate direcționată. Totodată, e importantă dotarea autorităților naționale din domeniul concurenței și a Comisiei Europene cu pârghii de investigare și sancționare, mergând până la amenzi semnificative din cifra de afaceri totală la nivel mondial.Din păcate, textul final nu include amendamentele privind interoperabilitatea serviciilor, în favoarea cărora am votat pentru a elimina monopolul marilor platforme digitale asupra formatelor accesibile. În special, editorii de carte continuă să aibă de suferit și va trebui să remediem această situație. De asemenea, pentru controlul achizițiilor va trebui să consolidăm reglementările prin care să se poată evita concentrarea companiilor în mâinile câtorva giganți digitali.
European Medicines Agency (A9-0216/2021 - Nicolás González Casares)
Am votat pentru aprobarea acordului dintre Parlament și Consiliu referitor la noile prerogative ale Agenției Europene pentru Medicamente. Această adaptare a mandatului Agenției, făcută pe baza primelor concluzii ale acestei pandemii, reprezintă primul din cele trei acte care formează pachetul „Uniunea Europeană a sănătății”, având ca rol principal creșterea rezilienței UE în fața amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății.Susțin mai ales prevederile din raport privind responsabilitățile sporite în asigurarea de medicamente în situațiile de urgență sanitară, supravegherea stocurilor de medicamente – prin crearea platformei informatice interoperabile de monitorizare și alertă a deficitelor –, precum și măsurile pentru rezolvarea penuriei de dispozitive medicale și medicamente. Pandemia de COVID-19 ne-a arătat cât de șubrede sunt lanțurile de aprovizionare cu produsele de bază în domeniul sănătății și cât de importante sunt coordonarea și solidaritatea în situații de asemenea amploare și gravitate.Încurajez Agenția Europeană pentru Medicamente să-și asume cât mai rapid noile atribuții în gestionarea situațiilor de criză, precum aceasta cu care încă ne confruntăm.
Digital Services Act (A9-0356/2021 - Christel Schaldemose)
După Actul consacrat piețelor digitale, pe care l-am votat în decembrie 2021, legislația privind serviciile digitale reprezintă un nou pas spre reglementarea sectorului nodal al economiei secolului nostru. Premisa de bază a acestor norme este că ceea ce e considerat ilegal offline trebuie să devină ilegal și online și să poată fi sancționat ca atare.Încercăm, în fapt, să instituim un control legal asupra unui spațiu cu impact tot mai mare asupra democrației, economiei și sănătății, prin modul în care algoritmii influențează informația politică și procesele electorale, competiția economică și protecția consumatorilor, precum și deciziile în materie de sănătate.Am votat în favoarea raportului, inclusiv a amendamentelor referitoare la protecția datelor personale și a vieții private, prin limitarea publicității direcționate. De asemenea, susțin normele privind trasabilitatea utilizatorilor comerciali pe piețele online și măsurile menite să faciliteze dezvoltarea IMM-urilor europene, în condițiile expansiunii comerțului electronic transfrontalier.Nu îmi fac iluzii că, în practică, vom trece ușor de la vidul legislativ la controlul platformelor digitale, dar posibilitatea statelor membre de a impune sancțiuni de până la 6% din cifra de afaceri mondială anuală a furnizorilor de servicii online creează premisele unei ordonări a ceea ce a fost adesea catalogat drept „Vestul sălbatic digital”.
Implementation of the Sixth VAT Directive (A9-0355/2021 - Olivier Chastel)
Pandemia a accentuat deficitul de încasare a TVA în UE, după un deceniu în care deficitul s-a înjumătățit, de la 20% în 2009, la 10% în 2019. Comisia Europeană a estimat pierderi din neplata TVA până la 164 de miliarde euro în 2020, dintre care o treime au fost cauzate de fraude și rețele de criminalitate organizată. Sigur, blocajul economic a determinat falimente și cazuri de insolvență. Dincolo de acestea, însă, provocarea pandemică în materie fiscal-economică ne-a arătat fisurile unui act care, așa cum am arătat, a avut impact pozitiv în vremuri normale, Directiva 2006/112/CE.TVA reprezintă o cincime din veniturile publice în UE și trebuie să joace un rol important în redresarea post-pandemică. De aceea, am votat pentru propunerea de introducere a unui sistem simplificat și digitalizat, bazat pe principiul impozitării în țara de destinație și pe facturarea electronică armonizată în întreaga UE.Precizez că nu sunt de acord cu referirea la posibila eliminare, din considerente pretins ecologice, a cotelor zero ori reduse pentru produsele necesare bunei funcționări a economiei. Să fim realiști în privința asta și să îmbunătățim performanța de colectare a TVA – acolo e problema, nu la cotele stimulative de care au nevoie unele sectoare economice!
Implementation of the common foreign and security policy – annual report 2021 (A9-0354/2021 - David McAllister)
Am votat în favoarea rezoluției referitoare la raportul anual pe 2021 privind punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune, întrucât abordează corect principalele provocări în materie și propune o serie de acțiuni pentru creșterea rezilienței europene.Nu împărtășesc, în schimb, optimismul raportorului și al Comisiei pentru afaceri externe, pe care o prezidează, privind autonomia strategică. Cred că mai degrabă avem nevoie de coerență în definirea și gestionarea agendei comune UE-NATO, iar în acest plan susțin imboldul pentru armonizarea viitoarei Busole strategice a UE, care se zbate de ceva vreme în chinurile facerii, cu conceptul strategic al NATO. Așa cum în planul politicii externe europene e nevoie, mai ales în situații de criză precum cea actuală din Ucraina, ca UE să vorbească pe o singură voce, de asemenea consider necesară evitarea eventualelor paralelisme sau duplicări ale capacităților defensive comune.Un punct de complementaritate ar trebui, în opinia mea, să fie contracararea atacurilor hibride – plan în care UE are mijloacele și răspunderea de a acționa –, cum ar fi în cazurile fluxurilor migratorii dirijate, atacurilor cibernetice, campaniilor de dezinformare, rezilienței infrastructurilor critice, aprovizionării cu componente industriale esențiale, precum semiconductorii, ori amenințărilor la adresa securității energetice.
Implementation of the common security and defence policy – annual report 2021 (A9-0358/2021 - Nathalie Loiseau)
Am votat pentru raportul privind punerea în aplicare a Politicii de securitate și apărare comune - raportul anual pe 2021, pentru că reprezintă o oglindă a eșecurilor recente (precum în Afganistan și Mali) și a vulnerabilităților UE, radiografiază stadiul celor unsprezece misiuni civile și al celor șapte misiuni și operațiuni militare actuale ale UE și formulează un set de propuneri pentru un proces decizional mai rapid și mai eficient. Într-un cadru strategic într-o degradare accelerată, UE trebuie să-și rezolve problemele cauzate de fragmentări, suprapuneri și lipsa interoperabilităților.Faptul că UE, care ocupă locul doi în lume ca buget militar cumulat al statelor membre (395 de miliarde de euro), are probleme în organizarea unei punți aeriene pentru a-și evacua propriii cetățeni din Afganistan sau în a-și sprijini statele partenere a căror suveranitate este amenințată, ori pentru a stopa ingerințe din țări terțe în procese electorale europene ne obligă la un răspuns urgent și efectiv.Apreciez onestitatea raportului, care apreciază că nici după eșecul evacuării din Afganistan, mâine, într-o criză similară, UE nu are capacitatea unei acțiuni corespunzătoare. Este evident că avem nevoie de un cadru mai bun de anticipare și gestiune a crizelor, în strânsă coordonare cu NATO.
Objection pursuant to Rule 111(3): Union list of projects of common interest for the trans-European energy infrastructure (B9-0137/2022)
Am votat împotriva obiecției grupurilor europarlamentare ale Verzilor și Stângii față de lista de proiecte prioritare ale UE, întrucât avem nevoie, în special în noul context strategic, de continuarea proiectelor cu finanțare europeană în domeniile gazelor naturale, transportului și stocării energiei electrice și rețelelor destinate emisiilor de carbon. E absurdă respingerea de către cele două grupuri a acestei liste de 98 de proiecte cu argumentația că 20 dintre ele sunt dedicate gazului natural, cu atât mai mult cu cât tocmai acest sector reprezintă, vedem bine în aceste zile, punctul cel mai vulnerabil al UE.Mai mult, eu regret că această a cincea listă propusă de Comisia Europeană cu proiecte de interes comun, esențiale pentru infrastructura energetică transfrontalieră, nu cuprinde niciun proiect nou de infrastructură în domeniul gazelor naturale.Va trebui să remediem urgent acest fapt, printr-un nou stimul, masiv și concret, dat exploatării și interconectării în acest sector vital pentru cetățenii și economia UE. Autonomia și reziliența Uniunii Europene nu sunt posibile fără remedierea dependenței de proporții sufocante în sfera energetică.
Citizenship and residence by investment schemes (A9-0028/2022 - Sophia in 't Veld)
Susțin interzicerea în UE a „pașapoartelor de aur” și instituirea de norme comune pentru „vizele de aur”, pentru că aceste practici prezintă riscuri tot mai mari, mai ales în materie de securitate. De aceea, am votat pentru cererea adresată Comisiei Europene de a veni cu o propunere de regulament european, prin care să instituie o taxă pe acest tip de investiții contra pașaport ori viză (taxă care să fie încasată direct la bugetul UE), până la eliminarea completă a tranzacționării dreptului de cetățenie în schimbul unei sume de bani. E nevoie, totodată, de verificări stricte ale antecedentelor în domeniu și de norme pentru reglementarea activităților intermediarilor.Aceste practici - al ”pașapoartelor de aur”, la care recurg Malta, Bulgaria și Cipru, respectiv al dreptului de ședere pe baza unei investiții financiare, de care uzează 12 state membre - subminează esența cetățeniei europene și au implicații serioase în multiple zone de risc, precum spălarea de bani, corupția și evaziunea fiscală. Ne îngrijorează, mai ales, amploarea fenomenului: peste 130.000 de persoane au beneficiat de aceste condiții preferențiale de intrare ”pe ușa din spate” în UE, în perioada 2011-2019, generând venituri de peste 21 miliarde euro pentru țările care au aplicat acest sistem.
Batteries and waste batteries (A9-0031/2022 - Simona Bonafè)
Am votat în favoarea raportului privind noile măsuri europene pentru proiectarea, producția și eliminarea bateriilor. E nevoie de acest regulament european pentru a crea o piață circulară a bateriilor în UE, având ca obiectiv final ameliorarea durabilității bateriilor și sporirea capacității de producție europene.Susțin noile norme de etichetare, țintele mai ambițioase de colectare, crearea centrelor naționale de competență în domeniul bateriilor și instituirea unui regim comun de sancțiuni. E nevoie să punem un accent major, în anii următori, pe circularitate ca soluție de dezvoltare durabilă, având în vedere că UE este complet dependentă de importul de materii prime în acest sector: cobalt, litiu, nichel și mangan.Solicit, în acest context, un sprijin concret al UE pentru proiectele din statele membre vizând producția de componente de baterii, așa cum este rafinăria de litiu pe care România o va construi în baza unui parteneriat cu Canada, investiția urmând să se cifreze la 400 de milioane de euro.
The EU’s Foreign, Security and Defence Policy after the Russian invasion of Ukraine (A9-0164/2022 - David McAllister, Nathalie Loiseau)
Susțin solicitarea adresată Consiliului de a introduce votul cu majoritate calificată în anumite domenii ale politicii externe, precum adoptarea unor regimuri UE de sancțiuni, și de a face tot posibilul să extindă votul cu majoritate calificată la sfera politicii externe, în Consiliu. Noul context geostrategic ne arată cât de periculoase pot fi blocajele create de veto-ul unui singur stat membru, în situații critice.Am votat raportul, care cere, de asemenea, să se avanseze în direcția creării unei uniuni a apărării și să se înființeze un Consiliu permanent al miniștrilor apărării din UE. Țin să menționez, însă, că e nevoie de atenție pentru a nu dubla capabilități decizionale, câtă vreme, la nivelul NATO, există coordonarea necesară și suficientă în domeniu.Remarc preocuparea pentru combaterea propagandei și dezinformării și apelul la crearea de urgență a capacităților juridice și tehnice pentru a contracara ingerințele străine. Din păcate, grupul operativ East StratCom al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) nu este suficient, în forma și dimensiunea actuale, pentru a asigura ceea ce raportul solicită: o politică de comunicare proactivă, multilingvă și strategică. UE mai are mult de făcut în acest plan, de aceea cer SEAE să facă un efort de eficiență și creativitate.
International procurement instrument (A9-0337/2021 - Daniel Caspary)
Am votat în favoarea raportului referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice a UE și procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul bunurilor și al serviciilor din Uniune pe piețele achizițiilor publice din țări terțe.În sfârșit, după zece ani de dispute pe acest subiect, dosarul fiind blocat mult timp în Consiliul UE, Uniunea Europeană va avea pârghiile necesare pentru a putea reacționa în cazurile de discriminare a companiilor europene pe piețele publice ale unor țări din afara UE. Prin acest instrument, vom putea acționa mai convingător pentru a obține deschiderea piețelor publice pentru companiile europene.Susțin inclusiv prevederea privind aplicarea IPI pentru contractele publice cu o valoare minimă de 15 milioane de euro pentru lucrări și concesiuni și o valoare de peste 5 milioane euro pentru produse și servicii, întrucât se evită, astfel, sarcina birocratică excesivă pentru Comisia Europeană. Tocmai de aceea, sper că acțiunea acesteia va fi cât mai eficientă în aplicarea efectivă a normelor pe care le-am votat.
Implementation of the Recovery and Resilience Facility (A9-0171/2022 - Eider Gardiazabal Rubial, Siegfried Mureşan, Dragoş Pîslaru)
Raportul de evaluare periodică a aplicării Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) încurajează statele membre să apeleze la articolul 21 din Regulamentul privind MRR, în temeiul căruia un stat membru poate, în situații obiective, să înainteze Comisiei o cerere motivată de a-și modifica sau chiar înlocui planul deja aprobat. Raportul, pe care l-am votat, face referire la una din cauzele necesității de a actualiza planurile naționale de redresare și reziliență: creșterea masivă a costurilor, în contextul inflației galopante din ultima perioadă.Comisia Europeană și statele membre trebuie să aibă în vedere, în timp util, dinamica periculoasă a contextului geostrategic, energetic și economic. Riscăm întârzieri și pierderea unor mari oportunități!În condițiile în care numai șapte state membre au solicitat, până acum, împrumuturi – în valoare totală de 166 de miliarde de euro din bugetul de 385,8 miliarde euro disponibil pentru împrumuturi –, susțin îndemnul adresat guvernelor care nu intenționează să utilizeze partea de împrumuturi ce le-a fost alocată să informeze Comisia Europeană. Acesteia îi solicităm să propună realocarea acestor bani către acele țări din UE confruntate cu dificultăți majore din cauza războiului din Ucraina, a valurilor de refugiați și a consecințelor sancțiunilor adoptate de UE la adresa Rusiei.
Future of EU international investment policy (A9-0166/2022 - Anna Cavazzini)
Am votat, la 16 mai, raportul în Comisia pentru comerț internațional și susțin adoptarea sa în plen, întrucât politica europeană de investiții internaționale are nevoie de o reformă și un cadru normativ integrat și coerent, care să asigure protecția adecvată a intereselor UE în țări terțe, condiții echitabile pentru accesul companiilor europene pe piețele externe și un sistem eficient de soluționare a litigiilor și de garantare a despăgubirilor.Susțin apelul la investiții favorabile creșterii durabile, incluziunii și reducerii sărăciei în țările în curs de dezvoltare. De asemenea, consider că sunt necesare noi dispoziții, obligatorii, pentru a se asigura responsabilitatea socială a întreprinderilor, respectarea drepturilor omului și garanțiile anticorupție în cadrele de facilitare a investițiilor.Dar accentul trebuie pus, în perioada imediat următoare, mai ales pe stimularea fluxurilor de investiții străine directe, ca factor esențial pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Investițiile străine directe, care au scăzut la nivel global cu 38% în 2020, din cauza pandemiei, erau în declin încă din 2015. De aceea, solicit Comisiei Europene ca, în procesul de reexaminare a politicii de investiții a UE, să aibă în vedere rolul decisiv al fluxurilor de investiții în relansarea economică și obstacolele structurale cu care se confruntă.
New EU Forest Strategy for 2030 – Sustainable Forest Management in Europe (A9-0225/2022 - Ulrike Müller)
Am votat în favoarea raportului care cere ca exploatarea forestieră ilegală să fie tratată ca infracțiune, să fie inclusă în domeniul de aplicare al Directivei privind infracțiunile împotriva mediului și să fie sancționată penal în mod corespunzător.De asemenea, noua strategie urmărește combaterea comerțului ilegal cu lemn. Există tehnologiile geospațiale și de teledetecție necesare. Mai trebuie să existe voința statelor UE de a pune capăt tăierilor ilegale de păduri și de a acționa accelerat pentru reîmpădurire.Din păcate, state membre, care sancționează drastic exploatările forestiere ilegale de pe propriul teritoriu, au beneficiat masiv de comerțul ilegal cu lemn din țări precum România, care încă deține cea mai mare suprafață de păduri seculare din Europa. Din păcate, acest sector a ajuns să fie controlat de grupuri de criminalitate organizată, cu caracter transfrontalier.De aceea, solicit Comisiei Europene ca, în baza acestei strategii, să elaboreze urgent un set de măsuri, în coordonare cu țările Uniunii, pentru a stopa comerțul ilegal și practicile nocive, inclusiv schimbarea destinației terenurilor și intimidarea personalului din sectorul silvic, a jurnaliștilor și a activiștilor de mediu.
Energy efficiency (recast) (A9-0221/2022 - Niels Fuglsang)
Susțin propunerea de reformare a Directivei privind eficiența energetică, în special pentru accentul pus pe obligația de a spori eficiența energetică a clădirilor, în special a celor publice, unde statele pot acționa direct. Clădirilor le revine o pondere de 40% din consumul total de energie din UE. Ecologizarea clădirilor înseamnă atât îmbunătățirea condițiilor de trai și economisirea de energie, cât și crearea de locuri de muncă. De asemenea, are un impact pozitiv asupra securității energetice: creșterea eficienței energetice cu 1% determină o scădere a importurilor de gaze ale Uniunii cu 2,6%.Atrag atenția Comisiei Europene că au trecut doi ani de la comunicarea sa, „Un val de renovări pentru Europa”, dar concretizarea se lasă încă așteptată. În acel document, Comisia admitea că rata anuală ponderată a reabilitării energetice este scăzută în UE, în jurul a 1%. În condițiile în care 85% din parcul imobiliar al UE datează dinainte de 2001, e cazul ca UE să treacă la investiții majore în îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor.Susțin propunerea raportorului privind înființarea de fonduri naționale pentru eficiență energetică și evaluarea eficienței schemelor de finanțare actuale. Nu în ultimul rând, cer sprijin concret pentru gospodăriile expuse sărăciei energetice.
Adequate minimum wages in the European Union (A9-0325/2021 - Dennis Radtke, Agnes Jongerius)
Am votat pentru propunerea de directivă privind salariile minime adecvate în UE, deși varianta convenită de negociatorii Parlamentului cu reprezentanții Consiliului reprezintă un compromis – necesar pentru a face un pas înainte, dar sub ambiția necesară pentru a ajunge la un model social european.Susțin introducerea unor valori de referință, precum 50% din salariul mediu brut, pentru calcularea salariului minim, ceea ce corespunde politicilor promovate în România de partidul pe care îl reprezint. Obligația statelor membre de a ține cont de costul vieții pentru a asigura un nivel de trai decent, precum și protecția lucrătorilor prin negocieri colective și extinderea capacității sindicatelor de a negocia salarii minime sunt elemente esențiale pentru reducerea sărăciei persoanelor încadrate în muncă.Mai ales acum, când puterea de cumpărare a cetățenilor europeni este grav afectată de inflație, e nevoie de transpunerea urgentă a acestei directive, pentru a asigura o protecție socială. Din păcate, însă, nu e suficient în aceste vremuri de polarizare frapantă a veniturilor, în care factura diverselor crize, prost gestionate de UE și de statele membre, riscă să cadă pe umerii celor mulți și aflați în nevoie.
Radio Equipment Directive: common charger for electronic devices (A9-0129/2022 - Alex Agius Saliba)
Am votat pentru raportul care extinde câmpul de aplicare al directivei propuse de Comisia Europeană și grăbește aplicarea acesteia. De altfel, nu pot să înțeleg de ce Comisia dă curs atât de târziu unei cereri formulate de peste un deceniu de Parlament, de a propune normele pentru un încărcător universal, în condițiile în care studiile arată că, anual, pe piața UE intră 500 de milioane de încărcătoare pentru dispozitive portabile, ceea ce determină costuri nejustificate pentru consumatorii europeni și producerea a 11 000-13 000 tone de deșeuri electronice.De aceea, susțin prevederea ca USB-C să devină, până în toamna anului 2024, încărcătorul comun pentru telefoane mobile, tablete electronice, căști și accesorii, iar de la începutul anului 2026 să fie extinsă utilizarea sa, între alte produse, la laptopuri și calculatoare hibrid.
EU Customs Single Window (A9-0279/2021 - Ivan Štefanec)
Susțin propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mediului aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013. Facem, astfel, primul pas către crearea unui cadru de cooperare consolidată între autoritățile de frontieră din UE, prin intermediul unui ghișeu unic digital. Acesta va permite îndeplinirea formalităților la frontiera unui stat membru și schimbul imediat de informații, pentru a evita inutile proceduri repetate, costuri sporite și timp irosit.Impactul asupra activității economice va fi semnificativ, dacă avem în vedere cele circa 40 de milioane de declarații vamale ce se realizează în fiecare an, pentru un comerț cu mărfuri însumând peste 3 500 de miliarde de euro.Vămuirea mărfurilor ce intră și ies din UE va fi realizată într-o manieră integrată și coordonată, asigurându-se, astfel, schimburi comerciale fluide, dar și controale de securitate și de conformitate cât mai riguroase la frontiere, datorită standardizării și digitalizării procedurilor.
The EU’s response to the increase in energy prices in Europe (RC-B9-0416/2022, B9-0416/2022, B9-0417/2022, B9-0418/2022, B9-0419/2022, B9-0420/2022, B9-0421/2022, B9-0422/2022)
Am votat pentru rezoluția agreată de principalele trei grupuri europarlamentare, în speranța că solicitarea forului nostru va impulsiona Comisia Europeană și Consiliul să treacă de la vorbe și planuri, la acțiunile concrete, atât de necesare. Suntem în pragul iernii și UE întârzie să formuleze răspunsul așteptat de cetățeni și de industrie, cu privire la lunile grele ce urmează.Cerem plafonarea temporară a prețului pentru gazele importate și decuplarea prețului electricității de cel al gazelor! Cerem stoparea speculei cu energie și de pe piața certificatelor de emisii!Din păcate, Comisia și Consiliul sunt condamnabil de lente, în vreme ce europenii suportă costuri tot mai mari. Încă de anul trecut, eu și unii colegi atragem atenția că ne îndreptăm, ca Uniune, către o criză economică și socială, din cauza lipsei de acțiune în fața involuțiilor din sectorul energetic.Drept urmare, e nevoie urgent de un mecanism de solidaritate din partea celor care realizează profituri enorme, pentru a se putea veni direct în sprijinul celor mai vulnerabili consumatori europeni, prin scăderea prețurilor finale pentru gospodării și IMM-uri.Totodată, solicit investiții masive pentru îmbunătățirea conexiunilor de gaz și electricitate, precum și pentru o mai mare eficiență energetică a clădirilor.
EU/Moldova Agreement on the carriage of freight by road (A9-0262/2022 - Marian-Jean Marinescu)
Susțin acordul cu Republica Moldova, care va înlocui acordurile bilaterale ale statelor membre cu autoritățile de la Chișinău. Prin acest nou act, se va liberaliza transportul rutier de mărfuri dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Concret, vor fi eliminate cotele impuse, până acum, operatorilor de transport rutier de mărfuri din ambele părți.Acest aspect va facilita atât operațiunile bilaterale, cât și tranzitul, care a căpătat o importanță deosebită în contextul perturbărilor cauzate de războiul din Ucraina. Republica Moldova are, de acum, posibilitatea de a-și exporta mai ușor mărfurile proprii și de a asigura tranzitul produselor pe cale rutieră către UE.
Distortive foreign subsidies (A9-0135/2022 - Christophe Hansen)
Am votat în favoarea raportului referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind subvențiile străine care denaturează piața internă, fiind consecvent cu poziția pe care am exprimat-o la votul din Comisia pentru comerț internațional. Consider că avem nevoie de un cadru legislativ pentru contracararea subvențiilor străine cu efect de denaturare a concurenței și pieței interne, cu accent special pe sectoarele de interes strategic pentru UE și pe infrastructurile critice.În condițiile în care Comisia Europeană va fi autoritatea de aplicare a regulamentului, atrag atenția asupra necesității unei cooperări structurate cât mai eficiente cu autoritățile naționale, pentru buna coordonare și schimbul eficient de informații. Ceea ce se dorește a fi un punct de contact va trebui să aibă capacitatea umană și tehnică de a asigura fluxul de informații dinspre statele membre, întreprinderile din Uniune sau partenerii sociali către Comisia Europeană.Totodată, insist pentru dezvoltarea unei structuri în cadrul Comisiei care să efectueze cu celeritate analiza preliminară și investigația aprofundată, inclusiv vizite de informare la sediile companiilor vizate, precum și să poată impune amenzi și penalități.
A high common level of cybersecurity across the Union (A9-0313/2021 - Bart Groothuis)
Am votat raportul referitor la propunerea de directivă care prevede obligații mai stricte și mai ample în materie de securitate cibernetică. În primul rând, susțin extinderea domeniului de aplicare pentru Directiva privind securitatea rețelelor și sistemelor informatice. Aceasta va include de acum sectoare esențiale, precum energia, transportul, serviciile bancare, sănătatea, infrastructura digitală și administrația publică.Susțin noile obligații care revin furnizorilor de servicii publice de comunicații electronice, operatorilor de rețele sociale și companiilor ce asigură produse esențiale, mai ales celor din sectorul medical.De asemenea, este binevenit cadrul pentru cooperarea mai bună între autoritățile abilitate din statele membre, sub egida Agenției UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA), în fața provocărilor cu un caracter transfrontalier tot mai des.Directiva aceasta va fi completată - în privința sectorului serviciilor financiare din UE, a cărui reziliență operațională digitală este de o importanță aparte în noul context tehnologic - de modificările, pe care le-am votat în această sesiune, la Directiva privind cerințele de reziliență operațională digitală.
REPowerEU chapters in recovery and resilience plans (A9-0260/2022 - Eider Gardiazabal Rubial, Siegfried Mureşan, Dragoş Pîslaru)
Dezbaterea și votul privind REPowerEU au o dublă importanță: se introduce programul de suport pentru sectorul energetic - REPowerEU - în Mecanismul de redresare și reziliență, dar se și aduce cadrul legislativ aferent PNRR în acord cu realitatea atât de presantă.Mai precis, involuțiile recente din sectorul energetic vor putea fi considerate circumstanțe de care aplicarea PNRR trebuie să țină cont, ceea ce va permite, în condiții de criză, o alocare mai eficientă a fondurilor din PNRR. E vorba atât de flexibilizarea procedurilor, cât și de accelerarea lor.Susțin, totodată, prevederile în materie de cofinanțare și retroactivitatea posibilă a programului REPowerEU, care va acoperi măsuri a căror implementare a început de la 1 februarie 2022.Un pas important pentru combaterea crizei energetice îl reprezintă exceptarea investițiilor destinate îmbunătățirii infrastructurii de gaze de la constrângerile bazate pe pretinse considerente de mediu.Nu în ultimul rând, se introduce posibilitatea accesării de credite suplimentare de către țările care au nevoie, pe baza sumelor ce vor fi realocate de la creditele nesolicitate de către alte state membre.Sper că negocierile cu Consiliul se vor desfășura într-un ritm alert, pentru o decizie finală cât mai grabnică.
2023 budgetary procedure: joint text (A9-0278/2022 - Nicolae Ştefănuță, Niclas Herbst)
Am votat pentru formula de compromis convenită la 14 noiembrie între instituțiile UE, după ce Comisia Europeană a prezentat o nouă propunere de buget, care ține cont de cererile Parlamentului European și Consiliului de majorare a bugetelor unor programe.Apreciez, în special, suplimentarea fondurilor pentru Erasmus+, pentru programul de ajutor umanitar și pentru cel de mobilitate militară. În comparație cu bugetul UE pe anul în curs, rezultă o majorare generală cu 1,1% în 2023.Totodată, am votat în această sesiune în favoarea creării a trei noi resurse proprii pentru bugetul Uniunii Europene: o parte din veniturile din licitațiile Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), veniturile din vânzarea certificatelor Mecanismului de ajustare la frontiere (MACF) și o resursă proprie bazată pe acordul OCDE/G20 privind impozitarea minimă a companiilor multinaționale.Cer, în acest sens, Comisiei Europene să prezinte cât mai rapid posibil planul de acțiune pentru instituirea unei taxe pe tranzacțiile financiare, ca resursă proprie la bugetul UE.
New EU strategy for enlargement (A9-0251/2022 - Tonino Picula)
Am votat pentru raportul care solicită relansarea procesului de extindere a UE și pentru o mai mare coerență și transparență a acestuia. Consider realiste și eficiente prevederile vizând integrarea progresivă a țărilor candidate în politicile UE și accesul lor la finanțare europeană.Stabilirea unei perspective clare, prin termene de încheiere a negocierilor, va asigura, de asemenea, o predictibilitate și un stimulent pentru țările aspirante la intrarea în Uniune.Una din cele mai importante modificări pe care o propunem este introducerea votului cu majoritate calificată în domeniile legate de procesul de aderare, în special pentru adoptarea deciziei de începere a negocierilor, precum și pentru deschiderea și închiderea fiecărui capitol de negociere. S-ar evita astfel situația ca un singur stat membru să blocheze aderarea unei țări.De aceea, nu împărtășesc poziția raportorului ca unanimitatea să rămână regula pentru decizia finală privind calitatea de membru, deși înțeleg rațiunea acestei variante de compromis, în perspectiva negocierii cu Consiliul pe această temă.Nu în ultimul rând, subscriu cererii către Comisia Europeană să sprijine intens Republica Moldova și celelalte state candidate în procesul de îndeplinire a condițiilor pentru aderarea la UE.
Shipments of waste (A9-0290/2022 - Pernille Weiss)
Am votat pentru propunerea de regulament, întrucât consider că se impun reguli mult mai stricte pentru transferul deșeurilor în UE și către țările terțe în curs de dezvoltare. Țara mea este una dintre cele grav afectate de traficul de deșeuri.Se vorbește enorm de economia circulară, dar realitatea este, deocamdată, dezolantă: anual, 67 de milioane de tone de deșeuri sunt expediate dintr-un stat membru către altul, în vreme ce numai 13% din resursele materiale utilizate în UE provin din deșeuri reciclate. De aceea, acțiunile ferme împotriva expedierilor ilegale de deșeuri trebuie dublate de măsuri pentru evitarea risipei de resurse care pot fi folosite ca materii prime secundare.Solicit criterii mai clare de diferențiere între bunurile uzate și deșeuri, un mecanism eficient de soluționare a dezacordurilor între state, un regim strict de aplicare a interdicției privind exporturile de deșeuri periculoase, precum și controale care să impună eliminarea treptată a exporturilor de deșeuri de plastic. Susțin, în acest sens, extinderea competențelor de investigare ale Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) pentru transporturile ilicite de deșeuri din UE.
Implementation of the common security and defence policy - annual report 2022 (A9-0296/2022 - Tom Vandenkendelaere)
Am votat pentru raportul care cere intensificarea eforturilor pentru dezvoltarea capacităților de apărare ale UE. În fața agresiunilor hibride, care includ atacuri la infrastructura critică, precum exploziile de la Nord Stream, e nevoie de asigurarea complementarității cu NATO. Pentru a combate fragmentarea frapantă la nivelul dezvoltării și achiziționării de capabilități militare și a răspunde provocării majore a competitivității globale a sectorului apărării din UE, e nevoie de coordonare adecvată cu Consiliul, apărarea fiind o competență esențială a statelor membre.Apreciez tonul critic al raportului la adresa rezultatelor modeste obținute în ultimii 20 de ani de suita de structuri și inițiative europene, cu referire explicită la: Agenția Europeană de Apărare, Planul de dezvoltare a capabilităților, cooperarea structurată permanentă (PESCO), Capacitatea militară de planificare și conducere (MPCC) și procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD).E cazul să trecem de la declarații solemne, angajamente ambițioase și busole care de care mai strategice la consolidarea efectivă a securității și apărării europene.În acest sens, cer Comisiei să finalizeze de urgență regulamentul de instituire a programului european de investiții în domeniul apărării, de la care statele membre așteaptă condiții avantajoase pentru achiziții în comun, cu scutire de TVA și sprijin financiar din partea UE.
Small-scale fisheries situation in the EU and future perspectives (A9-0291/2022 - João Pimenta Lopes)
Am votat în favoarea raportului care concentrează măsuri de sprijinire a sectorului pescuitului la scară mică - sector ce cuprinde trei sferturi din navele de pescuit active ale UE și jumătate din echipajele acestora.Raportul solicită extinderea definiției actuale a pescuitului la scară mică, în condițiile în care politica comună în domeniul pescuitului ia în considerare acum doar lungimea navei (maxim 12 metri), spre deosebire de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și de majoritatea statelor membre ale UE, care aplică criterii suplimentare, cum sunt puterea motorului, durata ieșirilor la pescuit ori distanța față de port.Susțin propunerile privind sprijinirea celui mai puțin finanțat sector de pescuit din UE, care se confruntă cu îmbătrânirea flotei și echipajelor și lipsa de atractivitate a profesiei pentru tineri.Scurtarea lanțului valoric producător-consumator prin reducerea numărului de intermediari, garantarea prețurilor sau stabilirea de prețuri orientative, subvențiile pentru combustibil și scutirea de la plata taxelor pentru acesta, sprijinul pentru infrastructura de depozitare, congelare și refrigerare, suportul pentru înnoirea flotei și crearea unui fond de compensații salariale sunt câteva din măsurile care trebuie integrate de Comisia Europeană la revizuirea viitoare a Regulamentului privind politica comună în domeniul pescuitului.
REPowerEU chapters in recovery and resilience plans (A9-0260/2022 - Eider Gardiazabal Rubial, Siegfried Mureşan, Dragoş Pîslaru)
Am votat pentru includerea capitolelor privind REPowerEU în planurile naționale de redresare și reziliență, atât pentru sprijinul adus, astfel, în vederea diversificării surselor de aprovizionare cu energie, cât și pentru răspunsurile pe care le oferă pe două planuri esențiale în actualul context: acela al securității energetice, respectiv cel al sărăciei energetice.Cele 20 de miliarde de euro alocate suplimentar ca subvenții, prefinanțarea de 20% și posibilitatea modificării PNRR pentru punerea în acord a jaloanelor și obiectivelor cu realitatea marcată de război și inflație, toate acestea reprezintă un sprijin concret pentru economiile europene, într-un moment dificil.Este deosebit de importantă componenta socială, astfel încât banii pentru combaterea sărăciei energetice să ajungă rapid la gospodăriile vulnerabile, pentru care plata facturii la energie a devenit o povară, uneori imposibil de suportat. De asemenea, sunt absolut necesare sprijinul pentru IMM-uri, cel pentru reabilitatea clădirilor și cel pentru creșterea capacității de stocare, pe care le-am aprobat.
An EU strategy to boost industrial competitiveness, trade and quality jobs (B9-0085/2023, B9-0086/2023, B9-0087/2023, B9-0088/2023, B9-0089/2023, B9-0090/2023, B9-0091/2023, B9-0104/2023, B9-0105/2023, RC-B9-0107/2023, B9-0107/2023, B9-0108/2023, B9-0110/2023, B9-0111/2023, B9-0115/2023)
Susțin rezoluția care cere acces mai rapid la fonduri europene consistente și crearea Fondului european pentru suveranitate, ca parte a cadrului financiar multianual.Acest fond trebuie orientat către sprijinirea unei strategii industriale realiste și coerente, către finanțarea infrastructurii energetice și pentru susținerea sectoarelor strategice, cum sunt sănătatea și aprovizionarea cu materii prime.Pentru a nu afecta programele în curs, se impune crearea de noi resurse bugetare proprii ale UE. În acest sens, sper că până în vară vom avea un acord privind taxa pe tranzacțiile financiare. Totodată, consider necesară simplificarea cadrului procedural pentru acordarea ajutoarelor de stat.Nu e suficient să proclamăm obiective strategice și să teoretizăm redresarea economică, după cum nu ne ajută să criticăm SUA pentru că e cu un pas înaintea noastră, ci avem nevoie de acțiuni concrete care să impulsioneze competitivitatea UE.
Availability of fertilisers in the EU (B9-0101/2023)
Anul trecut, Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte din România, a funcționat numai două luni, din cauza prețurilor ridicate la energie. Este unul din cazurile simptomatice ale crizei mondiale a îngrășămintelor, cu impact asupra securității alimentare, în condițiile secetei din 2022 din Europa și alte zone ale lumii. Iar costurile de producție se reflectă acum în prețul îngrășămintelor.În aceste condiții, susțin solicitarea adresată statelor membre și Comisiei Europene privind utilizarea rezervei pentru agricultură pentru exercițiul financiar 2023 în vederea oferirii de asistență imediată fermierilor. În special fermierii din România și din celelalte țări membre din vecinătatea Ucrainei trebuie sprijiniți urgent pentru a face față impactului păgubos pentru ei pe care l-au avut importurile masive de produse agricole din Ucraina. Trebuie să găsim balanța justă între solidaritatea internațională și menținerea propriei agriculturi pe linia de plutire.Așadar, am votat în favoarea rezoluției pentru sprijinirea industriei de profil și a fermierilor, până la stabilizarea pieței. Precizez, însă, că nu împărtășesc temerea, exprimată în raport, că suportul prin intermediul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat ar implica vreun risc de renaționalizare sau de altă natură. Obiectivul nostru nr. 1 este să ne salvăm petrochimia și agricultura!
Adequate minimum income ensuring active inclusion (B9-0099/2023, B9-0116/2023)
Unul din cinci cetățeni europeni era, în 2021, expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Mai exact, conform Eurostat, 95,4 milioane de persoane din UE se confruntau cu lipsuri materiale grave, iar acest tablou era deja valabil înainte de începerea războiului din Ucraina, de criza energetică și de creșterea costului vieții.Directiva europeană privind veniturile minime adecvate în UE, pe care o solicităm prin această rezoluție, este menită să răspundă acestei realități și să corecteze un aspect esențial și foarte îngrijorător: cu excepția a două țări din UE, sistemele de venit minim din majoritatea statelor membre nu pot asigura un nivel de trai decent beneficiarilor.Atrag atenția, în special, asupra ratei crescute de risc de sărăcie în rândul tinerilor și vârstnicilor. Și țin să subliniez faptul că asigurarea unei plase de siguranță pentru cei vulnerabili nu este doar un act de solidaritate, ci și o investiție care stimulează cererea internă și poate susține dezvoltarea profesională. Din aceste considerente, am votat în favoarea rezoluției.
European Semester for economic policy coordination 2023 (A9-0044/2023 - Irene Tinagli)
Am votat acest raport în primul rând pentru realismul său. Tabloul pe care-l sintetizează este sumbru: la nivel global, UE este una dintre economiile cele mai expuse unor riscuri de recesiune, iar în cadrul Uniunii multe state membre nu vor fi în măsură să revină la PIB-ul de dinainte de pandemie până în 2024. Rata crescută a inflației, scăderea puterii de cumpărare, reducerea cererii, diminuarea investițiilor, riscurile asupra creșterii economice și a competitivității - toate acestea sunt elemente dintr-o înlănțuire periculoasă, care ne afectează dur economia și societatea.Răspunsul trebuie să fie pe măsură. De aceea, statele membre trebuie să poată recurge la căi proprii de reducere a datoriei, traiectoriile diferite fiind impuse de specificul fiecărei țări.Obsesia reducerii deficitului public trebuie să lase loc, cel puțin până la depășirea situației critice, măsurilor de impulsionare a programelor de investiții, iar în această privință un rol determinant revine PNRR - cu observația că eficiența acestui mecanism depinde de flexibilitatea sa, raportată la starea de fapt, și nu de rigiditatea birocratică.
European Semester for economic policy coordination: Employment and social priorities for 2023 (A9-0051/2023 - Estrella Durá Ferrandis)
Cetățenii europeni întâmpină dificultăți în a face față cheltuielilor de zi cu zi, iar întreprinderile din UE găsesc cu greu angajați cu competențele necesare. Succesiunea de crize din ultimii ani a accentuat discrepanțele dintre statele membre, afectând coeziunea Uniunii. Modelul social european, așadar, are o mare problemă, începând cu asigurarea de venituri decente și terminând cu dobândirea de competențe cerute pe piața muncii.Iată de ce susțin rezoluția care cere investiții sociale pentru a combate sărăcia. Insist mai ales asupra necesității de a majora finanțarea Garanției europene pentru copii la cel puțin 20 de miliarde, iar din partea statelor membre de a aloca minim 5% din Fondul Social European+ pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor.45% din forța de muncă din UE consideră că are nevoie de competențe adecvate noilor tehnologii digitale. Chiar dacă rata șomajului e scăzută încă, un sfert din IMM-urile din UE nu găsesc personalul calificat și managerii cu experiență de care au nevoie. Iar IMM-urile înseamnă 99% din cifra companiilor europene.Înainte de a dicta „din pix” termene pentru tranziția digitală și verde, e nevoie, așadar, de asigurarea unui cadru funcțional de dezvoltare a competențelor necesare acestor procese.
European Year of Skills 2023 (A9-0028/2023 - Loucas Fourlas)
Am votat raportul cu speranța că desemnarea perioadei 9 mai 2023 - 8 mai 2024 drept „Anul european al competențelor” va reuși să depășească funcția simbolică și rolul de semnal de alarmă cu privire la criza de lucrători cu competențele necesare pieței europene a muncii. Ne confruntăm cu un deficit de forță de muncă adaptată mediului digital, fapt ce se repercutează asupra competitivității economice.Industria prelucrătoare, sectorul HoReCa, producția de calculatoare și de echipamente electronice sunt cele mai afectate de lipsa forței de muncă corespunzător calificate. În același timp, în 21 de state membre nu s-au atins obiectivele de participare a adulților la programele de învățare, recalificare și perfecționare.Consider că acțiunile ce vor fi desfășurate sub egida Anului competențelor trebuie să țină cont de particularitățile naționale și regionale și să fie focalizate pentru a reduce decalajele dintre statele membre în materie de acces la educație și formare.Se repetă insistent la Bruxelles că nimeni nu trebuie lăsat în urmă în tranziția digitală și verde. Anul european al competențelor trebuie să dea semnalul ca reducerea deficitului de competențe să vizeze cu precădere zonele defavorizate, mediul rural și tinerii. Nu întâmplător, inițiativa vine în continuarea Anului european al tineretului 2022.
General Product Safety Regulation (A9-0191/2022 - Dita Charanzová)
Am votat noile norme UE privind siguranța generală a produselor, pentru o mai bună protecție a consumatorilor pe piața online, în fața riscurilor tehnologice. Acordul interinstituțional încheiat cu Consiliul UE stabilește un nou cadru, adecvat dezvoltării mediului digital, care va înlocui directiva perimată ce data din 2001.În condițiile în care majoritatea produselor reclamate ca periculoase de către consumatori provin din afara UE, este importantă obligativitatea ca, pentru a vinde un produs pe piața europeană, să existe un operator economic stabilit în UE, responsabil pentru siguranța bunului comercializat. De asemenea, se impune asigurarea trasabilității produselor. Distribuitorii vor fi obligați, în acest sens, să țină evidența furnizorilor și a companiilor către care vând produsele importate.Susțin, totodată, introducerea unui cadru mai eficient de măsuri reparatorii, returnări și rechemări de produse, în beneficiul consumatorilor. Se clarifică și obligațiile ce le revin producătorilor și celorlalți operatori economici în materie de informare a cumpărătorilor, dar și în relația cu autoritățile de supraveghere a pieței și de protecție a consumatorilor.Solicit Comisiei Europene să insiste pentru implementarea cât mai rapidă a regulamentului și să aibă o abordare proactivă în evaluarea eficacității măsurilor în fața provocărilor pe care le implică noile tehnologii.
Large transport infrastructure projects in the EU (A9-0181/2023 - Andrey Novakov)
Am votat în favoarea raportului care punctează prioritățile sectoriale și identifică principalele vulnerabilități. Întârzierile înregistrate în realizarea rețelei transeuropene de transport afectează coeziunea și performanțele economice ale Uniunii, producând pierderi considerabile.Mai grav, în zadar vom avea într-o zi rețeaua de transport, dacă ea va fi fragmentată de granițe interne. Blocarea nejustificată a accederii României în Spațiul Schengen demonstrează din plin consecințele nefaste - economice și nu numai -, ale eșecului integrării europene de facto.Despre asta e vorba, la urma urmei, prin infrastructura de transport, despre interconectare, și consider alarmant că există proiecte cu întârzieri în execuție de 11 ani ori depășiri de costuri față de estimarea inițială de până la 47%. Asta determină izolarea în continuare a unor regiuni din UE și blocarea accesului lor la piața unică, pe măsura potențialului pe care-l au.Țin să atrag atenția, totodată, în actualul context geopolitic, asupra importanței proiectelor cu rol strategic pentru mai buna legătură de transport Est-Vest. De aceea, se impun eforturi pentru reducerea disparităților la nivel de infrastructură regională și între statele membre. Este regretabilă, în acest sens, reducerea bugetului UE pentru mobilitate militară.
Ensuring food security and the long-term resilience of EU agriculture (A9-0185/2023 - Marlene Mortler)
Am votat raportul pentru realismul său și mă bucur că am reușit să obținem majoritatea necesară susținerii prevederilor care cer o tranziție ecologică justă și sustenabilă. Din acest motiv, solicităm Comisiei Europene evaluarea consecințelor Pactului Verde asupra sectorului agricol din UE.Tabloul pe care-l creionează raportul este îngrijorător: sectorul agricol european este îmbătrânit (vârsta medie a unui agricultor e de 57 de ani), iar numărul fermelor din UE a scăzut cu 5,3 milioane - respectiv 37% - în decurs de numai 15 ani.În aceste condiții, aplicarea pripită a unor capitole din Pactul Verde european poate bulversa iremediabil un sector deja fragilizat, inclusiv de consecințele războiului din Ucraina, cu precădere în cazul agricultorilor români și din celelalte state direct afectate.Trebuie să primeze securitatea alimentară a cetățenilor și viabilitatea agriculturii europene, iar una din direcțiile de acțiune pe care le solicităm este combaterea de către Comisia Europeană a concurenței neloiale a importurilor care nu se conformează standardelor UE.Crizele din ultimii ani ne-au arătat că avem nevoie de lanțuri de aprovizionare scurte, regionale, prin care să evităm dependența de importuri de alimente și furaje. Odată asigurată această prioritate, putem discuta și despre dimensiunea de mediu a sustenabilității.
European Defence Industry Reinforcement through common Procurement Act (EDIRPA) (A9-0161/2023 - Michael Gahler, Zdzisław Krasnodębski)
Am aprobat acordul interinstituțional, încheiat la 27 iunie, pentru crearea acestui instrument menit să întărească industria europeană de apărare.Este un pas necesar, dar firav deocamdată. Comisia Europeană a propus inițial un buget de 500 de milioane, iar Parlamentul European a cerut 1 miliard de euro, sume față de care bugetul final agreat de statele membre este modest (300 de milioane euro, până la 31 decembrie 2025). Mai ales că instrumentul va putea fi asociat și cu sprijinul pentru Republica Moldova și Ucraina.EDIRPA va permite rambursarea parțială, prin intermediul fondurilor europene, pentru statele membre care achiziționează în comun produse de apărare în cadrul consorțiilor compuse din cel puțin trei țări. De aceea, susțin actul legislativ care stabilește condițiile pentru eligibilitatea contractanților, subcontractanților și a produselor de apărare, precum și condițiile pe care proiectele trebuie să le respecte pentru a se califica pentru finanțare.Unul din punctele semnificative ale raportului consider că este alocarea a minim 15% din valoarea contractului de achiziții publice în comun pentru IMM-uri, fie în calitate de contractanți, fie de subcontractanți.
Renewable Energy Directive (A9-0208/2022 - Markus Pieper)
Am votat Directiva ce instituie obiective ambițioase pentru extinderea utilizării energiei regenerabile în UE, cu scopul de a avea o pondere practic dublă a energiei din surse regenerabile în consumul final, până în anul 2030.Reducerea poverii birocratice pentru acordarea autorizațiilor pentru panouri solare și sisteme eoliene este un mare pas înainte. Regret, însă, întârzierea demersului Comisiei, dar mai bine mai târziu decât niciodată.Astfel, pentru centralele electrice noi bazate pe energie regenerabilă, procesul de aprobare va fi de maxim 12 luni dacă sunt amplasate în zonele prioritare pentru energia verde și de 24 de luni pentru celelalte regiuni.În ceea ce privește majorarea treptată a gradului de utilizare a energiei regenerabile în industrie, rămâne încă de pus la punct un plan de stimulente mai eficient. Numai astfel sectorul industrial poate deveni catalizatorul atât de necesar pentru tehnologii inovatoare folosite pe scară largă.
Framework for ensuring a secure and sustainable supply of critical raw materials (A9-0260/2023 - Nicola Beer)
Am votat pentru actul legislativ care vizează instituirea unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice. Principala rațiune a votului favorabil este necesitatea reducerii dependenței UE de importuri în acest domeniu esențial pentru economie.Susțin simplificarea procedurilor pentru recunoașterea proiectelor de extracție, transformare și reciclare ca fiind strategice. Reducerea birocrației trebuie să fie însoțită de stimularea inovării pentru a dezvolta materiale alternative, dar și de impulsionarea reciclării.Apreciez ambiția obiectivelor stabilite în materie de extracție, prelucrare și reciclare până în 2030 și sper că vor contribui la limitarea dependenței de importuri, în special din statele considerate parteneri nesiguri, în condițiile în care materiile critice au ajuns să fie folosite ca armă geopolitică în noul context global.Nu în ultimul rând, solicit Comisiei Europene să prezinte cu celeritate sistemul pentru achiziții în comun, bazat pe agregarea cererii, precum și pe cel pentru stocuri strategice.
Economic coercion by third countries (A9-0246/2022 - Bernd Lange)
Instrumentul anti-coerciție asigură cadrul pentru măsuri de retorsiune din partea UE față de state terțe, care ar încerca să exercite un act de constrângere economică la adresa Uniunii sau a unui stat membru.Constrângerea economică – sub forma restricțiilor asupra comerțului și investițiilor – a devenit o pârghie îngrijorătoare de presiune în contextul tensiunilor globale actuale. De acum, UE are cadrul legislativ pentru contramăsuri.Gama de măsuri disponibile cuprinde tarife punitive, excluderea din programele europene și restricții pentru accesul la piețele publice din Uniune.Dacă acestea nu vor descuraja țările din afara Uniunii să recurgă la șantaj, se va pune în mișcare un mecanism de analiză și decizie cu termene precise și scurte, pentru a determina riposta colectivă a Uniunii Europene. În acest sens, Comisia pentru Comerț Internațional, din care fac parte, a clarificat o serie de formulări ambigue și a completat propunerea inițială a Comisiei, care nu conținea date precise.
Interim report on the proposal for a mid-term revision of the Multiannual Financial Framework 2021-2027 (A9-0273/2023 - Jan Olbrycht, Margarida Marques)
Am votat propunerea de revizuire la jumătatea intervalului a cadrului financiar multianual 2021-2027. Susțin suplimentarea propusă de către Parlament, cu zece miliarde de euro, a bugetului propus de Comisia Europeană.Din această sumă, două miliarde de euro ar urma să fie alocate pentru gestiunea migrației și alte provocări externe, aici fiind vizate mai ales eventuale consecințe neprevăzute ale războiului din Ucraina. Alte trei miliarde de euro sunt direcționate către noua platformă dedicată tehnologiilor strategice (STEP) și cinci miliarde pentru crize interne neprevăzute și ajutor de urgență.Solicit Consiliului să-și adopte poziția cât mai repede posibil, astfel încât revizuirea să poată fi aprobată înainte de 31 decembrie 2023.
Mobilisation of the European Union Solidarity Fund to provide assistance to Romania, Italy and Türkiye (A9-0269/2023 - Katalin Cseh)
Am votat în favoarea acordării ajutorului destinat combaterii pagubelor cauzate de seceta din România, din 2022. Suma de 33,9 milioane de euro care este alocată României provine din Fondul de solidaritate al UE și e aprobată la pachet cu ajutorul pentru Italia, în urma inundațiilor din 2022, și pentru Turcia, în urma cutremurelor din februarie 2023.Comisia Europeană a constatat că daunele directe totale cauzate de seceta din vara lui 2022, în special în sud-estul României, depășesc pragul de la care se încadrează în categoria catastrofelor naturale majore.Sprijinul european vine în urma cererii prompte a Guvernului României de mobilizare a Fondului de solidaritate.
Union Civil Protection Mechanism (A9-0266/2023 - Sara Cerdas)
Am votat pentru prelungirea, până la sfârșitul anului 2027, a rezervei de resurse aeriene de stingere a incendiilor din Mecanismul RescEU. Subliniez, însă, că e vorba de o soluție de tranziție - idee în care încurajez Comisia Europeană să accelereze achiziția de noi avioane.Incendiile din ultimii ani au depășit capacitatea statelor afectate de a le face față, fiind nevoie de solidaritatea internațională, așa cum au fost intervențiile prompte și curajoase ale pompierilor români în sprijinul Greciei, în fiecare dintre ultimele veri.Flota RescEU are în prezent 26 de aeronave, găzduite în zece state membre. Din păcate, dificultățile actuale prin care trece industria producătoare de avioane pentru stingerea incendiilor impun această prelungire a unui provizorat care și-a dovedit limitele.Într-o competiție globală tot mai acerbă pentru a obține mijloacele necesare combaterii catastrofelor naturale, eu cred că UE are mijloacele necesare pentru a obține cel puțin cele 12 aeronave planificate până în 2030. E nevoie, însă, de mai multă determinare în acest sector critic, pentru a ne asigura că vom avea măcar în 2027, dacă nu și mai devreme, primele avioane din noua flotă.
Establishing the Strategic Technologies for Europe Platform (‘STEP’) (A9-0290/2023 - José Manuel Fernandes, Christian Ehler)
Am votat în favoarea propunerii de regulament privind Platforma europeană pentru tehnologii strategice, cu modificările necesare față de versiunea Comisiei Europene. În primul rând, e vorba finanțarea suplimentară pe care o cerem, în valoare de 13 miliarde de euro, față de bugetul propus de Comisia Europeană, de 10 miliarde. Nu putem vorbi de o platformă ambițioasă în lipsa unui buget pe măsură.În al doilea rând, Parlamentul aduce o serie de clarificări privind tehnologiile care vor putea beneficia de platformă, în special prin prisma contribuției acestora la reducerea dependențelor UE, a gradului lor de inovație ori a potențialului economic.Competitivitatea europeană și autonomia economică sunt, în actualul context, extrem de strâns legate. Dacă vrem să trecem de la constatări la acțiunea atât de necesară, atunci această platformă trebuie să reprezinte un pas către crearea unui Fond european pentru suveranitate, care să asigure finanțarea companiilor esențiale din UE, în sectoarele strategice.A trecut un an de la lansarea ideii acestui fond de către președinta Comisiei Europene...
Schengen area: digitalisation of the visa procedure (A9-0025/2023 - Matjaž Nemec)
Am votat cu o strângere de inimă normele care vor asigura digitalizarea procedurilor de viză pentru spațiul Schengen și modificarea regulamentului privind autocolantul pentru viză. Practic, se introduce posibilitatea de a solicita o viză online și se înlocuiește actualul autocolant de viză cu o viză digitală pentru a eficientiza cererea și a îmbunătăți securitatea spațiului Schengen. Va fi creată, de asemenea, o nouă platformă europeană de solicitare a vizei.Perspectiva ca un deținător de viză Schengen să poată să o descarce pe telefon pălește, însă, în fața realității sumbre: spațiul Schengen este nefuncțional și incomplet. E nefuncțional pentru că 11 țări membre tocmai au reintrodus controalele la frontiere și e incomplet pentru că România și Bulgaria sunt ținute abuziv în afara spațiului Schengen, deși îndeplinesc de peste un deceniu toate criteriile de aderare.Înainte de a ne ocupa de dichisuri, consider că ar trebui să ne preocupe cu prioritate rezolvarea situației grave în care se află sistemul european de liberă circulație.
Measures for a high level of public sector interoperability across the Union (Interoperable Europe Act) (A9-0254/2023 - Ivars Ijabs)
Am votat pentru noua legislație care va crește nivelul de interoperabilitate transfrontalieră a administrațiilor și serviciilor publice din statele membre. Apreciez revizuirea definițiilor în materie de servicii publice digitale transeuropene, impactul pozitiv la nivel de timp și costuri, precum și crearea „portalului european interoperabil”, ca un ghișeu unic pentru partajarea și utilizarea soluțiilor de interoperabilitate.Țin să atrag atenția asupra necesității de fi facilitat cât mai mult schimbul de competențe și cunoștințe între țările UE. Trebuie pus accentul pe creșterea competențelor digitale ale angajaților din administrația publică.Pentru ca Europa să devină cu adevărat interoperabilă, nu e permis vreun decalaj digital între țările sale.
Instant payments in euro (A9-0230/2023 - Michiel Hoogeveen)
Susțin raportul care promovează eficientizarea tranzacțiilor în UE, grație digitalizării economiei. Este o măsură cu efect benefic concret pentru cetățeni, atât prin rapiditate, cât și prin evitarea suprataxării.Regret, însă, decalajul mare de implementare prevăzut pentru țările din afara zonei euro în raport cu cele care folosesc moneda comună.Totodată, consider necesar ca, în paralel cu garantarea beneficiilor progresului tehnologic, să se asigure populației infrastructura necesară accesului la numerar.
Written questions (45)
Making funding from the Recovery and Resilience Facility conditional on adhering to the objectives of the European Green Deal
The precarious situation of intra-EU labour mobility and the sanitary crisis in the North Rhine-Westphalia slaughterhouse
Mobility Package I
EU aid for neighbouring countries in a bid to prevent migratory pressures.
Realignment of macroeconomic indicators - public debt and discrepancies between actual individual consumption and per capita GDP
23 August: action to prevent the distortion of European remembrance
Development of the EU’s eastern border regions
Role of nuclear energy in green transition
EU aid urgently needed for those most affected by the crisis
Fair allocation of EU recovery and resilience funding
Measures to combat poverty that has been aggravated by the pandemic
Support for health systems in EU countries with difficulties purchasing effective anti-COVID-19 equipment
The Minority SafePack citizens’ initiative versus the EU treaties
Ensuring the necessary supply of COVID-19 vaccines
Economic impact of delayed vaccination rollout in the EU
EU transition to hydrogen
Revision of food product labelling
Rights of Romanians and other EU citizens in Great Britain
EU rural action plan
Supplementing of the EU Solidarity Fund
Energy crisis
EU 'farm to fork' strategy
Inclusion of natural gas and nuclear energy in the EU taxonomy
The EU green energy systems deficit
Increasing the circular material use rate
For a socially equitable climate transition
The European strategy for tourism
Inclusion of nuclear energy and natural gas in EU green taxonomy
Inflationary risk of energy transition
Gas price caps
Romanian transport infrastructure and Ukraine solidarity corridors
Own resources for the EU budget
Imposition of a penalty on the Commissioner for Neighbourhood and Enlargement for insulting the Members of the European Parliament
Combating food waste and waste management
Stepping up European capacity to respond to natural disasters
Electric car infrastructure – a lack of realism amid the enthusiasm for legislation
The EU’s trade deficit
Windfall tax on massive oil profits
Bystroye Canal Crisis – Destruction of the Danube Delta
Possibility of establishing the European customs authority in Bucharest
Support for European projects in the field of critical raw materials
Equal access to education and reading material for European children
Natural gas as a solution to the energy crisis
European farmers at risk
A multi-speed EU – an anti-European project
Amendments (138)
Amendment 19 #
2020/2137(INI)
Draft opinion
Paragraph 2
Paragraph 2
2. Emphasises that sustainable corporate governance can help the EU to buildonstitutes an important pillar for the EU in order to achieve a more resilient and sustainable economy, will improve the level playing field and protect EU businesses and citizens, and is therefore hugely beneficial to EU trade policy;
Amendment 32 #
2020/2137(INI)
Draft opinion
Paragraph 3
Paragraph 3
3. Notes that the crisis caused by the COVID-19 crisispandemic has exposed the vulnerabilities of unregulated global supply chains, and that businesses with better defined environmental, social and governance practices and risk mitigation processes weather the crisis better;
Amendment 40 #
2020/2137(INI)
Draft opinion
Paragraph 4
Paragraph 4
4. Notes with concern that less than 1 % of companies publicly list their suppliers, even in high-risk sectors; stresses the importance of reviewing the Non-Financial Reporting Directive (NFRD) for a higher transparency;
Amendment 51 #
2020/2137(INI)
Draft opinion
Paragraph 5
Paragraph 5
5. Stresses that directors’ duties should encompass an obligation to develop, disclose and implement a corporate sustainability strategy for all aspects of the company’s operations, including its supply chains;, taking into account environmental, social and safety standards.
Amendment 18 #
2020/2098(REG)
Title XIII a (new) – rule 237 a (new)
Amendment 19 #
2020/2098(REG)
Title XIII a (new) – rule 237 a (new)
Amendment 1 #
2020/2041(INI)
Draft opinion
Paragraph 1
Paragraph 1
1. Highlights that, while there are a number of dynamic middle income countries on the African continent, its economic development is still relatively weak in comparison to other partsStrongly supports the renewed engagement between the EU and Africa; welcomes the publication of the Communication ofn the world; stresses that many of its countries will therefore face almost insurmountable challenges caused by the COVID-19 crisis and the effects of climate changeupcoming strategy; highlights the importance of a dynamic partnership to pursue common Goals between the two continents;
Amendment 9 #
2020/2041(INI)
Draft opinion
Paragraph 1 a (new)
Paragraph 1 a (new)
1 a. Highlights the importance of ecologically and socially sustainable trade relations with the African continent; calls on the Commission to proceed with its legislative proposal on mandatory human rights and environmental due diligence obligations for EU companies;
Amendment 11 #
2020/2041(INI)
Draft opinion
Paragraph 1 b (new)
Paragraph 1 b (new)
1 b. Highlights that, while there are a number of dynamic middle income countries on the African continent, its economic development is still relatively weak in comparison to other parts of the world; stresses that many of its countries will therefore face almost insurmountable challenges caused by the COVID-19 crisis and the effects of climate change, amongst them huge demographic shifts with poverty- and conflict-driven migration as well as other problems; highlights in this context that in the short run, the EU must provide immediate aid measures such as procuring tests and laboratory equipment, followed by pandemic prevention measures through the development of an infrastructure of laboratories, financing of medical training measures, information campaigns and national pandemic response plans; underlines that the economic impact of the lockdown will be profound on the African continent, given the size of the informal sector; stresses that the long term goal of the partnership between the EU and Africa must be the resilience of African economies as well as economic independence from aid and indebtedness, to which the increasing resilience of the health sector should be a side effect;
Amendment 17 #
2020/2041(INI)
Draft opinion
Paragraph 2
Paragraph 2
2. Welcomes the announcement from the G20 on a temporary moratorium on debt repayments for the weakest developing countries; reiterates that debt reductions and debt cancellations are not mentioned in the current version of the Africa strategy while they are important palliatives in the COVID-19 crisis and a necessary measure beyond the pandemic since they will contribute to the policy space of African countries that is currently taken up by repaying debt;
Amendment 37 #
2020/2041(INI)
Draft opinion
Paragraph 4
Paragraph 4
4. Underlines that the role of many African states in the international division of labour does not promote their sustainable development as long as it means that they export raw materials and some unprocessed agricultural commodities, while the EU exports manufactured goods, services and agricultural overcapacities; underlines that the EU must support the diversification of inner-African value chains by means of public investment in improved infrastructures and the development of a sustainable energy- supply; calls on the Commission to facilitate through the channels at its disposal the development of regional value chains as inner-regional trade on the African continent remains marginal and is a prerequisite for sustainable development and long term economic independence;
Amendment 46 #
2020/2041(INI)
Draft opinion
Paragraph 5
Paragraph 5
5. Calls on the Commission to reform its current version of its strategy entitledadapt its priorities set out in the Communication ‘Towards a comprehensive Strategy with Africa’ ahead of the planned EU-AU Summit with a view to addressing the needs of the African regions in the wake of this health and economic crisis; but also with regard to the danger of upcoming threats to food security; notes that the common plan for economic recovery needs to remain in accordance with the Sustainable Development Goals and the Paris Agreement;
Amendment 58 #
2020/2041(INI)
Draft opinion
Paragraph 6
Paragraph 6
6. Calls on the Commission to support Africa in its ambitions for a continental free trade area by making the necessary adjustments in order to implement its Economic Partnership Agreements (EPAs) and make them fit the project of the Continental Free Trade Area; by offering technical support for making the necessary fiscal adjustments to the abolition of customs duties, to help implement resilient fiscal systems that tackle the dramatic problem of tax evasion and to reduce the dependency of remittances; underlines the necessity of implementing technical assistance on border cooperation and other technical issues for the sake of regional value chain development;
Amendment 63 #
2020/2041(INI)
Draft opinion
Paragraph 7
Paragraph 7
7. Underlines that so far, the fragmented implementation of EPAthe Economic Partnership Agreements has resulted in a lack of substantial progress in supporting regional integration, technical assistance, capacity-building on border cooperation, andknowledge and data- management and cooperation for improvements in investment climates and good governance; asks the Commission to primarily increase the speed of implementation of these vital aspects;
Amendment 77 #
2020/2041(INI)
8. Calls for a concrete proposal that establishes common initiatives on a renewable energy supply on the African continent; and the promotion of innovation geared towards it, including both a concrete plan to publicly finance those initiatives and a plan on how to get into closer cooperation with regard to the future common usage of the resulting renewable energy; reiterates that sustainable development without comprehensive access to energy is not possible and encourages the Commission to come up with an ambitious plan for implementing this sustainable energy partnership;
Amendment 82 #
2020/2041(INI)
Draft opinion
Paragraph 9
Paragraph 9
9. Emphasises the need for substantial sustainable investments that enable leapfrogging in the African states; possibly in the form of investment partnerships with regard to infrastructure, a sustainable agricultural sector as well as comprehensive energy supply from renewable sources; underlines the necessity of sustainable innovation projects that enable leapfrogging with the specific goal of ecological and social sustainability in the African states underlines that the EU needs to pursue public investments in the development of general infrastructures and specifically cross-border infrastructures in order to facilitate regional trade and thereby the diversification of value chains; highlights that the promotion of foreign direct investment amongst other programs by the External Investment Plan should be linked to local entrepreneurship, SMEs, smallholder agriculture, the local services sector, the local manufacturing industry as well as sustainable innovation projects in order to facilitate the diversification of value chains on the continent as well as for the sake of the creation of decent employment opportunities;
Amendment 90 #
2020/2041(INI)
Draft opinion
Paragraph 10
Paragraph 10
10. Underlines that empowering civil society, and thereby including a social counterpart into investment structures, is a vital aspect of EU policies towards and with the African states., therefore asks the Commission to involve civil society at all levels of the political dialogue, especially when trade agreements are prepared, monitored and evaluated; calls for a bigger role for civil society in the Aid for Trade system;
Amendment 96 #
2020/2041(INI)
Draft opinion
Paragraph 10 a (new)
Paragraph 10 a (new)
10 a. Recognizes the critical role of women and girls in sustainable growth and development; emphasizes that the empowerment of women and girls must be mainstreamed throughout the implementation of the Africa strategy; underlines that the economic independence of women must be fostered by the promotion of female entrepreneurs;
Amendment 100 #
2020/2041(INI)
Draft opinion
Paragraph 10 b (new)
Paragraph 10 b (new)
10 b. Underlines that the African continent has the youngest population in the world and thus asks the Commission to firmly integrate the interests of children and young people in the implementation plan for the Africa strategy and to make sure that substantial investments are made in building the expertise of young people given their critical role in further developing strategies for an ecologically, socially and economically sustainable future of their continent;
Amendment 49 #
2020/0066(COD)
Proposal for a regulation
Article 1 – paragraph 1 – point -1 (new)
Article 1 – paragraph 1 – point -1 (new)
Regulation (EU) No 575/2013
Article 114 – paragraph 6
Article 114 – paragraph 6
(-1) In Article 114, paragraph 6 is replaced by the following: “6. For exposures indicated in Article 495(2): (a) in 201823 the risk weight applied to the exposure values shall be 20 % of the risk weight assigned to these exposures in accordance with paragraph 2; (b) in 201924 the risk weight applied to the exposure values shall be 50 % of the risk weight assigned to these exposures in accordance with paragraph 2; (c) in 20205 and onwards the risk weight applied to the exposure values shall be 100 % of the risk weight assigned to these exposures in accordance with paragraph 2.” Or. en (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:02013R0575-20230628)
Amendment 83 #
2020/0066(COD)
Proposal for a regulation
Article 1 – paragraph 1 – point 2 a (new)
Article 1 – paragraph 1 – point 2 a (new)
Regulation (EU) No 575/2013
Article 493 – paragraph 4
Article 493 – paragraph 4
(2a) In Article 493, paragraph 4 is replaced by the following: “4. By way of derogation from Article 395(1), competent authorities may allow institutions to incur any of the exposures provided for in paragraph 5 of this Article meeting the conditions set out in paragraph 6 of this Article, up to the following limits: (a) 100 % of the institution’s Tier 1 capital until 31 December 201823; (b) 75 % of the institution’s Tier 1 capital until 31 December 201924; (c) 50 % of the institution’s Tier 1 capital until 31 December 20205. The limits referred to in points (a), (b) and (c) of the first subparagraph shall apply to exposure values after taking into account the effect of the credit risk mitigation in accordance with Articles 399 to 403.” Or. en (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:02013R0575-20230628)
Amendment 84 #
2020/0066(COD)
Proposal for a regulation
Article 1 – paragraph 1 – point 2 b (new)
Article 1 – paragraph 1 – point 2 b (new)
Regulation (EU) No 575/2013
Article 495 – paragraph 2
Article 495 – paragraph 2
(2b) In Article 495, paragraph 2 is replaced by the following: “2. In the calculation of risk-weighted exposure amounts for the purposes of Article 114(4), until 31 December 201722 the same risk weight shall be assigned in relation to exposures to the central governments or central banks of Member States denominated and funded in the domestic currency of any Member State as would be applied to such exposures denominated and funded in their domestic currency.” Or. en (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:02013R0575-20230628)
Amendment 88 #
2020/0006(COD)
Proposal for a regulation
Recital 5 a (new)
Recital 5 a (new)
(5a) In view of the importance of implementing the "Clean Energy for all European package" which plays a key role in the European Union's transition towards a climate neutral economy and in completing the Energy Union, JTF will play an important role in the reconversion of former mine sites to renewable energy generation. This can reduce decommissioning costs, contribute to energy security and provide economic value and jobs to post-mining communities. The development of such projects benefits from the existence of infra-structure and extensive land availability; solutions need to be addressed on a case-by-case basis to ensure suitability to the local conditions. Close cooperation between companies, regulators, investors, land-use planners and local communities is essential to identify the most sustainable uses and maximize social-economic development.
Amendment 146 #
2020/0006(COD)
Proposal for a regulation
Recital 11 a (new)
Recital 11 a (new)
(11a) Effective implementation of JTF and JTM depends not only on the JTF regulation as such but also on the state aid regime that limits the aid intensity in regions. General Block Exemption Regulation (GBER) must foresee higher aid intensity and other possible measures to allow public investments in Just Transition regions.
Amendment 159 #
2020/0006(COD)
Proposal for a regulation
Recital 12 a (new)
Recital 12 a (new)
(12a) The planned revision of State Aid rules should aim at reinforcing and simplifying the investment capacity in sustainable solutions and concrete tools for national, regional and local authorities whose role will be instrumental in an effective and innovative implementation of the Just Transition Fund;
Amendment 244 #
2020/0006(COD)
Proposal for a regulation
Article 4 – paragraph 2 – subparagraph 1 – introductory part
Article 4 – paragraph 2 – subparagraph 1 – introductory part
In accordance with paragraph 1, the JTF shall exclusively support the following activities:
Amendment 272 #
2020/0006(COD)
Proposal for a regulation
Article 4 – paragraph 2 – subparagraph 1 – point d
Article 4 – paragraph 2 – subparagraph 1 – point d
(d) investments in the deployment of technology and infrastructures for affordable clean energy, in greenhouse gas emission reduction, storage, energy efficiency and renewable energy, including alternative fuels infrastructure;
Amendment 305 #
2020/0006(COD)
Proposal for a regulation
Article 4 – paragraph 2 – subparagraph 1 – point e a (new)
Article 4 – paragraph 2 – subparagraph 1 – point e a (new)
(ea) investments in activities related to medical products, equipment and devices;
Amendment 315 #
2020/0006(COD)
Proposal for a regulation
Article 4 – paragraph 2 – subparagraph 1 – point f
Article 4 – paragraph 2 – subparagraph 1 – point f
(f) investments in green infrastructure, regeneration and decontamination of sites, land restoration and repurposing projects;
Amendment 333 #
2020/0006(COD)
Proposal for a regulation
Article 4 – paragraph 2 – subparagraph 1 – point h a (new)
Article 4 – paragraph 2 – subparagraph 1 – point h a (new)
(ha) developing social infrastructure needed to support the access to labour market, social inclusion and active health ageing;
Amendment 340 #
2020/0006(COD)
Proposal for a regulation
Article 4 – paragraph 2 – subparagraph 1 – point j
Article 4 – paragraph 2 – subparagraph 1 – point j
(j) active inclusion of jobseekers and early retirement support;;
Amendment 366 #
2020/0006(COD)
Proposal for a regulation
Article 5 – paragraph 1 – point d
Article 5 – paragraph 1 – point d
(d) investment related to the production, processing, distribution, storage or combustion of fossil fuels with the exception of investments aimed at switching from coal-fired power plants to small flexible gas power plants to ensure the transition to climate neutrality;
Amendment 445 #
2020/0006(COD)
Proposal for a regulation
Article 7 – paragraph 2 – point j
Article 7 – paragraph 2 – point j
(j) synergies and complementarities with other Union programmes, funds and pillars of the Just Transition Mechanism to address identified development needs.
Amendment 7 #
2019/2209(INI)
Draft opinion
Paragraph 3
Paragraph 3
3. Recalls that Parliament aims to reinforce the economic integration of the EaP countries and that the common goal remains to create and make use of additional market opportunities such as business development, increased connectivity and the digital economydigital economy and connectivity, especially for energy and transport infrastructure; calls on the EaP countries to fund the necessary reforms and to further deepen their relations with the EU;
Amendment 9 #
2019/2209(INI)
Draft opinion
Paragraph 4
Paragraph 4
4. Is aware that common problems in the EaP countries are a high level of corruption, bank fraud, the influence of oligarchs, the informal economy and poor governance; calls on the EaP countries to improve the rule of law, to eliminate these problems and to tackle illicit trade; encourages European policies in order to support the EaP countries to improve the quality of governance and to modernise their societies.
Amendment 10 #
2019/2209(INI)
Draft opinion
Paragraph 4
Paragraph 4
4. Is aware that common problems in the EaP countries are a high level of corruption, bank fraud, the influence of oligarchs, the informal economy and poor governance; calls on the EaP countries to improve the rule of law, to eliminate these problems and to tackle illicit trade; calls on the EaP countries to guarantee the full respect of human rights and democracy.
Amendment 19 #
2019/2209(INI)
Draft opinion
Paragraph 6 a (new)
Paragraph 6 a (new)
6 a. Stresses the European Commission to provide further technical support to Eastern Partners in order to improve the external investment framework, particularly in the areas of predictability, certainty and investor protection.
Amendment 22 #
2019/2209(INI)
Draft opinion
Paragraph 6 b (new)
Paragraph 6 b (new)
6 b. Stresses the European Commission to extend the cooperation with our Eastern Partners to strengthen the role of civil society for the scrutiny of trade agreements and relations.
Amendment 8 #
2019/2201(INI)
Draft opinion
Paragraph 3
Paragraph 3
3. Recalls the importance of the Mconditions for macro-Ffinancial Aassistance conditionalities and the need for the ‘more for more’ incentive; and the need for the 'more for more' incentive; regrets, in this regard, the lack of satisfactory compliance with EU requirements, especially in the justice sector, energy reform and the customs code, resulting in the European Commission's decision to cancel the third tranche of MFA (EUR 40 million, of which EUR 20 million loans and EUR 20 million grants) to the Republic of Moldova.
Amendment 38 #
2019/2201(INI)
Motion for a resolution
Recital D a (new)
Recital D a (new)
Da. whereas, on March 2019, the European Commission, as a response to a Parliament’s request, declared it would continue to apply strict conditionality to its financial assistance to Moldova, and together with the EEAS, will monitor and assess Moldova's progress in implementation of DCFTA/AA with the EU in all sectoral areas, through both bilateral and Eastern Partnership regional channels;
Amendment 96 #
2019/2201(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 4 a (new)
Paragraph 4 a (new)
4a. Underlines that the situation in Moldova should be closely monitored in the long term, including during the pre- electoral period, in accordance with the normal OSCE/ODIHR practices and standards, particularly in the current period of crisis, as the forthcoming presidential elections will be a test for democracy and the rule of law in the country;
Amendment 138 #
2019/2201(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 7 b (new)
Paragraph 7 b (new)
Amendment 1 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 1 a (new)
Citation 1 a (new)
— having regard to Regulation (EU) 1380/2013 of the European Parliament and the Council of 11 December 2013 on the Common Fisheries Policy,
Amendment 3 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 1 b (new)
Citation 1 b (new)
— having regard to Regulation (EU) of the European Parliament and of the Council of 5 June 2019 amending Regulation (EU) 1343/2011 on certain provisions of fishing in the GFCM (General Fisheries Commission for the Mediterranean) Agreement area,
Amendment 5 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 1 c (new)
Citation 1 c (new)
— having regard to Council Directive 92/43/EEC of 21 May 1992 on the conservation of natural habitats and of wild fauna and flora (the 'Habitats Directive'),
Amendment 6 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 1 d (new)
Citation 1 d (new)
— having regard to Directive 2014/89/EU of the European Parliament and the Council of 23 July 2014 establishing a framework of maritime spatial planning ('Maritime Spatial Planning Directive'),
Amendment 7 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 1 e (new)
Citation 1 e (new)
— having regard to Directive 2008/56/EC of the European Parliament and of the Council of 17 June 2008 establishing a framework for community action in the field of marine environmental policy (Marine Strategy Framework Directive),
Amendment 8 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 1 f (new)
Citation 1 f (new)
— having regard to Regulation (EU) No 508/2014 of the European Parliament and of the Council pf 15 May 2014 on the European Maritime and Fisheries Fund and repealing Council Regulations (EC) No 2328/2003, (EC) No 861/2006, (EC) No 1198/2006 and (EC) No 791/2007 and Regulation (EU) No 1255/2011 of the European Parliament and of the Council,
Amendment 9 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 1 g (new)
Citation 1 g (new)
— having regard to Regulation of the European Parliament and of the Council of ... 2021 on the European Maritime, Fisheries and Aquaculture Fund and amending Regulation (EU) 2017/10041a _________________ 1aOJ L ... (not yet published in the Official Journal)
Amendment 10 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 1 h (new)
Citation 1 h (new)
— having regard to the amendments adopted by the European Parliament on 10 March 2021 on the proposal for regulation of the European Parliament and of the Council amending Council regulation (EC) No1224/2009, and amending Council regulations (EC) No 768/2008, (EC) No1967/2006, (EC) No 1005/2008. and Regulation (EU) No 2016/1139 of the European Parliament and of the Council as regards fisheries control1b, _________________ 1b TA-PROV...
Amendment 11 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 2
Citation 2
— having regard to the mid-term strategy (2017-2020) of GFCM towards the sustainability of Mediterranean and Black Sea fisheries and the decision on a new strategy for the period 2021-2025,
Amendment 12 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 2 a (new)
Citation 2 a (new)
— having regard to the GFCM decision on building together of a new strategy for Mediterranean and Black Sea fisheries and aquaculture for the period 2021-2025, which was taking during the High-Level Meeting of 3 November 2020,
Amendment 13 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 2 b (new)
Citation 2 b (new)
— having regard to the EC proposals on the European Green Deal and on the EU Biodiversity strategy for 2030,
Amendment 14 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 3
Citation 3
— having regard to Ministerial Declarations adopted at the meetings in Burgas (31 May 2018) and Bucharest (9 May 2019) on a Common Maritime Agenda for the Black Sea, which have been signed by all 6 littoral Black Sea states,
Amendment 15 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 3 a (new)
Citation 3 a (new)
— having regard to the Charter of the Organization of Black Sea Economic Cooperation, which aims at improving the policy dialogue, among other numerous policies, in the areas of environmental protection and exchange of statistical data,
Amendment 16 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 3 b (new)
Citation 3 b (new)
— having regard to the Strategic Research and Innovation Agenda for the Black Sea (SRIA), which was launched in 2019 and aims at advancing a shared vision for a productive, healthy, resilient and sustainable Black Sea by 2030,
Amendment 18 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 5
Citation 5
— having regard to the 1992 Convention for the Protection of the Black Sea aAgainst Pollution and its Protocols, to which Bulgaria and Romania are parties and in respect of which the European Union has observer status, and also having regard to the work of the Commission on the protection of the Black Sea Against Pollution on the basis of this Convention,
Amendment 19 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 5 a (new)
Citation 5 a (new)
— having regard to the Protection of the Black Sea Ministerial Declaration of 7 April 1993,
Amendment 20 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 5 b (new)
Citation 5 b (new)
— having regard to the Black Sea integrated monitoring and assessment programme for years 2017-2022 (BSIMAP 2017-2022),
Amendment 21 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 6
Citation 6
— having regard to the BlackSea4Fish project with the financial support of the EU and annual budget of around 1 100 000 EUR for ensuring the sustainable management of fish stocks in the Black Sea,
Amendment 22 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 6 a (new)
Citation 6 a (new)
— having regard to the Recommendation GFCM/42/2018/9 on establishing a regional research programme towards the sustainable exploitation of rapa whelk (Rapana venosa) in the Black Sea, which aims at providing an estimate of the distribution, abundance, size and age structure of the rapa whelk population in the participating countries - Bulgaria, Romania, Turkey, Georgia and Ukraine,
Amendment 25 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 6 b (new)
Citation 6 b (new)
— having regard to the 1995 FAO code of conduct for responsible fisheries,
Amendment 26 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 6 c (new)
Citation 6 c (new)
Amendment 27 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 6 d (new)
Citation 6 d (new)
— having regard to Recommendation GFCM/33/2009/8 of the GFCM on the establishment of a list of vessels presumed to have carried out IUU fishing in the GFCM area of application,
Amendment 28 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 6 e (new)
Citation 6 e (new)
— having regard to the online regional platform - GFCM Regional Repository of National Legislation (GFCM-Lex), which encompasses national legislation on the conservation of marine living resources and ecosystems in three GFCM countries at the moment aiming at covering the whole GFCM area (including the Black Sea) in the future,
Amendment 29 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 7
Citation 7
— having regard to the Berne Convention, the Bon Convention (CMS), CITES, the Convention on Biological Diversity (CBD), the Pan-European Action Plan for Sturgeons (PANEUAP) adopted within the framework of the Berne Convention,
Amendment 32 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 8 a (new)
Citation 8 a (new)
— having regard to its resolution on Measures to promote recovery of fish stocks above MSY from 21 January 20211c, _________________ 1c P9_TA(2021)0017
Amendment 34 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 9 a (new)
Citation 9 a (new)
— having regard to the Black Sea Assistance Mechanism, which aims at providing guidance and support to governments, private investors, trade and industrial associations, research institutions, universities and the general public regarding opportunities to engage in Blue economy maritime activities in the Black Sea region,
Amendment 35 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 9 b (new)
Citation 9 b (new)
— having regard to the EU Black Sea Synergy Initiative, and the three reports on the implementation of the Black Sea Synergy from 2008, 2015 and 2019,
Amendment 36 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Citation 9 c (new)
Citation 9 c (new)
— having regard to the EU strategy for the Danube region, which among other things aims at facilitating and coordinating key issues such as biodiversity, socio-economic development and others, in the countries from the Danube River basin,
Amendment 37 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital A
Recital A
A. whereas the Black Sea is a semi- enclosed sea, which is only connected to an ocean by the Mediterranean via the Marmara and the Aegean Seas and is bordered upon by six countries (Bulgaria, Romania, Turkey, Georgia, Ukraine, the Russian federation), of which only two are EU Member States (Bulgaria and Romania);
Amendment 41 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital B
Recital B
B. whereas the Black Sea has a large anoxic layer (87%) and its oxic layer has thinned by 20 to 25 metres over the last 20 years; whereas with the exception of few anaerobic bacteria, marine life is absent at depths below 50-200 m under the sea surface;
Amendment 42 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital C
Recital C
C. whereas eight species fished in the Black Sea are of major interest to the fishing sector (European anchovy (Ergaulis encrasicolus), European sprat (Sprattus sprattus), horse mackerel (Trachurus mediterraneus), turbot (Scophthalmus maximus), whiting (Merlangius merlangus), red mullet (Mullus barbatus), Rapa whelk (Rapana venosa), Piked dogfish (Squalus acanthias), most of which form part of shared stocks, while two species are subject to quotas – sprat (Sprattus sprattus), which has an autonomous quota) and turbot (quota set by the GFCM); Scophthalmus maximus), which has a TAC quota set by the GFCM; where as the quota for sprat for the period 2020-2022 remained unchanged since 2011 at the rate of 11 445 tonnes per year for the EU (8 032,5 tonnes for Bulgaria and 3 442,5 tonnes for Romania), while that for turbot was increased for the EU from 114 to 150 tonnes per year, divided equally between Bulgaria and Romania;
Amendment 44 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital C a (new)
Recital C a (new)
C a. whereas a system of maximum sustainable yields for the economically important species in place in the Black Sea countries will be beneficial for the biodiversity, but also the sustainability of the fishing sector in mid- and long-term; whereas Romania has put in place a national quota for other species than the 2 quoted on EU level - such as rapa whelk (Rapana venosa), mussels (Mytilus galloprovincialis), gobies (Ponticola cephalargoides), clam (Chanelea gallina), whiting (Merlangius merlangus), piked/spiny dogfish (Squalus acanthias);
Amendment 45 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital D
Recital D
D. whereas, according to 2018 figures, annual fish consumption per capita in Bulgaria (7.00 kg) and Romania (7.99 kg) is well below the EU average (24.36 kg), which can be seen as an opportunity for the local fishing sector to grow;
Amendment 49 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital E a (new)
Recital E a (new)
E a. whereas the small-scale fishing is characteristic for the Black Sea and Lower Danube region;
Amendment 50 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital F
Recital F
F. whereas illegal, unreported and unregulated fishing vessels are operating in the Black Sea; whereas per the latest available data of GFCM from 4-8 November 2019 there have been 65 vessels identified as IUU fishing vessels;
Amendment 52 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital G
Recital G
G. whereas the EMFF allocated more than EUR 88 million to Bulgaria and more than EUR 168 million to Romania for the period 2014-2020; whereas the absorption rates of both countries according to the latest available information until 31.12.2020 remain among the lowest in the EU at rates of funds spent at 36,34% for Bulgaria and 33,72% for Romania; whereas lower absorption rates could mean missed opportunities for the fishing communities in these countries;
Amendment 55 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital H a (new)
Recital H a (new)
H a. whereas climate change has an impact on the increase of the aerial temperature, which on the other hand has an impact on the marine temperature, which affects the biodiversity and the marine species; whereas this change has an impact on the fishing sector through the resources, which it depends on;
Amendment 56 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital H b (new)
Recital H b (new)
H b. whereas the European Commission has proposed the EU Green Deal and the EU Biodiversity strategy for 2030, which foresee legislative packages changing the acquis communataire in relation to the environment; whereas this would create new opportunities and measures to better integrate environmental aspects in sectorial policies, restore species and habitats and promote more environmentally friendly investments and policies;
Amendment 58 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital I
Recital I
I. whereas according to the report drawn as part of the EMBLAS-Plus project on the Black Sea, the Black Sea has almost twice as much waste as the Mediterranean Sea, which undoubtedly has consequences for the biodiversity and respectively for the stocks and the fishing sector;
Amendment 59 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital J
Recital J
J. whereas the Black Sea has three endemic sub-species of cetaceans, two of which have the status of endangered species; whereas - Black Sea common dolphin (Delphinus delphis ponticus), Black Sea common bottlenose dolphin (Tursiops truncatus ponticus) and Black Sea harbour Porpoise (Phocoena phocoena relicta), all of which are classified as endangered species and two of them Black Sea common bottlenose dolphin (Tursiops truncatus ponticus) and Black Sea harbour Porpoise (Phocoena phocoena relicta) are included under the Habitats Directive; whereas all of these these are carnivores which feed mainly on fish;
Amendment 60 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital K
Recital K
K. whereas the veined rapa whelk (Rapana venosa) is a source of income, but is an invasive species thatconsidered as an invasive species without natural enemies in the Black Sea, which poses a serious threat to the populations of other organisms, however at the same time it has become an important source of income and is also a species subject of commercial fishing;
Amendment 62 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital L
Recital L
L. whereas the Black Sea ecosystem depends on major European rivers such as the Danube; whereas both the Danube and the Black Sea are home to certain species, including the sturgeons (Acipenseriformes) and the Pontic shads (Clupeiformes);
Amendment 65 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital M
Recital M
M. whereas factors such as the degradation of the habitat of these species, disruption of their migration corridors and their overexploitation for caviar and their flesh, as well as pollution, have brought Danube and Black Sea sturgeon to the verge of extinction; whereas, due to the drastic reduction in the number of reproductive sturgeon, this species can no longeronly very rarely breed in the wild nowadays;
Amendment 66 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital M a (new)
Recital M a (new)
M a. whereas the drastic decrease of the number of spawners, associated with the population decline, trigger the failure of the natural reproduction, reducing the chance of the few remaining male and female sturgeons to meet and spawn;
Amendment 67 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital M b (new)
Recital M b (new)
M b. whereas the data held by the research institutes indicate that the populations of sturgeon species are fragmented, missing certain generations, and the species of sturgeon natural reproduction is deficient, the number of adults migrating to the Danube for reproduction is extremely low and the 5 sturgeon species (sterlet (Acipenser ruthenus), Russian sturgeon (Acipenser gueldenstaedtii), starry sturgeon (Acipenser stellatus), European sturgeon (Acipenser sturio) and beluga sturgeon (Huso huso)) are on the verge of extinction, while the species ship sturgeon (Acipenser nudiventris) is already considered extinct;
Amendment 68 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital M c (new)
Recital M c (new)
M c. whereas the EU fishery sector already applies high standards, which need to be reviewed and adjusted in order to ensure environmental and social sustainability along the entire value chain, including labour rights and animal health and welfare, and provide high- quality fishery products;
Amendment 69 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital M d (new)
Recital M d (new)
M d. whereas the recreational fisheries sector can provide opportunities, such as activity or income diversification, while being compatible with environmental objectives, given that recreational angling is a very selective form of fishing;
Amendment 70 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Recital N
Recital N
N. whereas the COVID-19 pandemic is having a serious impact on the Black Sea fishing sector; whereas analyses showed that the fisheries sector in the Black Sea suffered drastically during the pandemic with reduction of up to 80% of the work of the operating ships as well as initial reduction with around 75% of the production;
Amendment 72 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 1
Paragraph 1
1. Stresses the need to strengthen cooperation with third countries in the region with a view to efficiently managing fisheries resources and meeting challengUnderlines the high strategic and geopolitical stakes in the Black Sea basin due to the very specific environmental conditions, which demand special attention, tailored approach and collective actions aiming at sustainable Blue Economy and Growth; stresses the need to further strengthen and deepen the cooperation among all littoral Black Sea countries with a view to efficiently managing fisheries resources and meeting challenges; calls in this regard for a regional capacity plan, which ensures appropriate balance among available natural resources, environmental safety and the fleet capacity of all Black Sea littoral countries;
Amendment 76 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 1 a (new)
Paragraph 1 a (new)
1 a. Highlights that cooperation on equal footing in the field of fisheries management is needed in the Black Sea region because of the shared stocks and global challenges, which go beyond national borders;
Amendment 79 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 1 b (new)
Paragraph 1 b (new)
1 b. Urges the inclusion of all Black Sea countries in the GFCM-Lex project in order to facilitate and coordinate better and faster the common management of fish stocks;
Amendment 80 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 2
Paragraph 2
2. Notes that statistics show that a large proportion of keyIs concerned that after decades of increasing human pressure on the Black Sea marine and the Danube river's ecosystems and fisheries resources, the latest data suggests that more than 75% of the fish stocks are being overfished; stresses that this has been a growing trend in recent years; notes that there have been some positive trends in the past years for some stocks, for example the turbot, whose TAC quota has been increased for the period 2020-2022, however there is no significant improvement on a general scale for the Black Sea yet;
Amendment 83 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 2 a (new)
Paragraph 2 a (new)
2 a. Recognizes the role of the administrations in the whole Black Sea basin, which bring together different policies and which execute monitoring, control, sustainable management, which contribute to improving the sustainability of the fishing sector;
Amendment 84 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 2 b (new)
Paragraph 2 b (new)
2 b. Calls on the Bulgarian and Romanian authorities to help the sector through securing resources specifically targeted at improving the selectivity of the fishing vessels through better mesh nets; believes that such a targeted measure will reduce the quantities and varieties of unwanted by-catch;
Amendment 85 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 2 c (new)
Paragraph 2 c (new)
2 c. Calls for integrating of the institutional and human capital of the Black Sea littoral countries for joint research and applied activities aiming at improvement of the bio resources of the Black Sea and the stocks of the economically important species;
Amendment 89 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 3
Paragraph 3
3. Stresses the need for funding for scientific bodies researching stocks both of fish species, including migratory species such as the sturgeon and the Black Sea shads, and non-fish species (veined whelks, mussels, etc.);
Amendment 90 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 3 a (new)
Paragraph 3 a (new)
3 a. Welcomes the regional research programme on the population of the rapa whelk initiated by GFCM as it will help reach consensus on the species; believes that this can help develop science-based exploitation, which could bring socio- economic profits to the communities and environmental benefits for the Black Sea ecosystem by limiting the impact of this invasive species;
Amendment 91 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 3 b (new)
Paragraph 3 b (new)
3 b. Stresses the importance of applying zero-tolerance policy towards IUU fishing in the Black Sea; welcomes the efforts of GFCM in this regard and urges all littoral states to put and combine efforts against IUU fishing also in their waters;
Amendment 92 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 3 c (new)
Paragraph 3 c (new)
3 c. Urges all littoral states to promote sustainable fishing which among other things includes combating overfishing and or limiting to zero by-catches of endangered species, such as the sturgeons, shads and others;
Amendment 93 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 3 d (new)
Paragraph 3 d (new)
3 d. Urges all intergovernmental institutions and organs, with participation of all Black Sea littoral states among others, to facilitate and monitor and in line with their commitments to share data on fishery resources in a thorough and all-inclusive manner in order to ensure high ecosystem status of the marine habitats;
Amendment 94 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 3 e (new)
Paragraph 3 e (new)
3 e. Reminds that reliable official statistics, collected regularly through a harmonised methodology among all littoral states, regular monitoring and common regulatory measures are crucial for the success of proper fisheries management in the Black Sea; calls in this regard the respective authorities in both member states and also the cooperating countries to conduct regular and thorough research on the fish resources for which national funding and aid is be key;
Amendment 95 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 3 f (new)
Paragraph 3 f (new)
3 f. Stresses the need also for local and regional communication cooperation within the different Black Sea littoral states, so that common and coherent approach to the management of the fish stocks can be executed;
Amendment 96 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 3 g (new)
Paragraph 3 g (new)
3 g. Reminds the potential, which the new technologies provide and the high added value to the research and planning of the fisheries management which they can have; reminds that there are projects funded through the EMFF which aim among other things at mapping the sea bottom and its research as well as presence of plastics in it, among other things;
Amendment 97 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 3 h (new)
Paragraph 3 h (new)
3 h. Urges the Black Sea littoral states to invest in digitalisation of statistics and data about the fisheries stock in the Black Sea basin in order to facilitate the better and sustainable management of the stocks; calls for a common methodology on tabling and using this data;
Amendment 98 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 3 i (new)
Paragraph 3 i (new)
3 i. Calls on the fishing industry in the region to consider making use of the underrated and not used resources of fishing, which also constitute a source of proteins;
Amendment 99 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 3 j (new)
Paragraph 3 j (new)
3 j. Invites the scientific communities in the member states to research the potential of the oxygen free environment;
Amendment 100 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 3 k (new)
Paragraph 3 k (new)
3 k. Highlights the role of the non- governmental sector in the decision- making process vis-à-vis the Black Sea; recommends setting up a mechanism of inclusion of the NGO sector in this process;
Amendment 101 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 3 l (new)
Paragraph 3 l (new)
3 l. Welcomes the support that was provided to the fisheries and aquaculture sector through the EMFF programmes in order to soften the harsh effects of the Covid-19 pandemic on the local fishing sector; recalls however that not all affected stakeholders could benefit from that support due to administrative requirements and limitations, which has put some in more unfavourable situation than others;
Amendment 102 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 3 m (new)
Paragraph 3 m (new)
3 m. Underlines the important work, which the Black Sea Advisory Council does both on regional, but also EU level with providing expertise on the fisheries sector and the trends, which affect it; calls in this regard the Bulgarian and Romanian authorities to contribute for the functioning of the Council, so that it can fulfil its functions and also allow all stakeholders, the small-scale fishers included, to take part in the work and the decision-making process of this advisory council;
Amendment 103 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 4
Paragraph 4
4. Stresses that through the fishing sector seafood can be offered for sale on local markets where consumption rates for such products are low; invites the competent authorities in Bulgaria and Romania to help the fishing and aquaculture sectors increase awareness about local consumption and the cumulative positive effects the sustainably grown or caught fisheries have for the local economy;
Amendment 104 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 4 a (new)
Paragraph 4 a (new)
4 a. Recognizes and underlines that Black Sea fisheries contribute to regional and local economies significantly by generating direct revenues and incomes, driving wider spending and providing crucial jobs either independently or via cooperation with other sectors such as tourism and transport; calls for deepening the cooperation among all sectors, which use the marine environment in order to achieve better results and balance between the interests of the environment, the industry and the artisanal fishers;
Amendment 106 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 4 b (new)
Paragraph 4 b (new)
4 b. Recalls that the fishing fleet of the Black Sea comprises mostly by small-scale fishing vessels, which underlines the need for a more tailor-made approach and policies towards this segment of the fishing sector; is worried that the small- scale fishers have uncertain livelihoods and lower incomes compared to other sectors, which makes them vulnerable to unforeseen developments or crisis; calls on the competent authorities in the littoral member states to include representatives of the small-scale fishing sector in the policy draft and discussions in a transparent and inclusive manner;
Amendment 107 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 5
Paragraph 5
5. Points out that there is rising global demand for the proteins found in fishery and aquaculture products, to which both the fisheries and the aquaculture production can have great contribution; considers that the possibility of supporting marine aquaculture can help the sector develop and grow in the years to come and also reduce the pressure on the wild stocks; is of the opinion, that sustainable aquaculture would require also further scientific research on issues such as density and side effects, which need to be taken into account, when designing policies for the aquaculture sector in the Black Sea;
Amendment 108 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 6
Paragraph 6
6. Calls on local fishing communities to consider classifyingintroducing designations origin for the Black Sea products as coming from an area of regional or local importance; calls on the local and regional authorities help these communities in their efforts of doing so;
Amendment 109 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 7
Paragraph 7
7. Calls on the Member States in the region to consider supporting the sector by, for example, developing specialised trade channels and marketsthrough inclusion in their national programmes for 2021-2027 or other national instruments, allocations for campaigns dedicated to the benefits of fish consumption and the importance of sustainable fisheries production and to support the sector create local food chains, to facilitate easier access to the market, especially for the small-scale fishers and to develop, improve or facilitate the fisheries infrastructure (f.e. fish markets or fish auction places etc.);
Amendment 112 #
2019/2159(INI)
7 a. Urges the competent authorities in Romania and Bulgaria to include in their respective EMFAF Operational programmes for the period 2021-2027an instalment of a targeted scheme for young fishers in order to rejuvenate the fishing sector, including supporting the first acquisition of a fishing vessel, and also measures targeted at reducing pollution by supporting investments in replacing the old fishing vessels engines with new more environment friendly ones;
Amendment 113 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 7 b (new)
Paragraph 7 b (new)
7 b. Underlines that the pressure on adapting to new challenges should not fall solely on the fisheries and aquaculture sector, as these sectors already apply high environmental and social standards; calls therefore that the other marine activities should be in focus as well, such as recreational fisheries, coastal tourism, harbour and shipping activities and resources exploitation activities, which need to uplift their standards for successful Blue transition;
Amendment 114 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 8
Paragraph 8
8. Stresses the role of Fisheries Local Action Groups (FLAGs) in exchanging and promoting best practices of interest for the sciences, local stakeholders and the industry both among the members of the respective fishing communities, but also through international cooperation; urges the competent authorities in Bulgaria and Romania to foresee national support for exchange of best practices with the other Black Sea littoral states, which have shown good practices in stock management for the economically important species, such as turbot, among others;
Amendment 115 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 8 a (new)
Paragraph 8 a (new)
8 a. Pays attention to the necessity of preserving the good practices in the fisheries sector through reducing the economic burdens for the artisanal fishers and their associations;
Amendment 116 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 9
Paragraph 9
9. Calls for training in the sector to be made more attractiveand education in the sector on both secondary and higher education level to be made more attractive through for example targeted information campaigns, open days for perspective students in cooperation with the public and private sector;
Amendment 117 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 9 a (new)
Paragraph 9 a (new)
9 a. Reminds that the low education level of the fishers (11% in Bulgaria and 53% in Romania) requires proactive measures on different levels in order to ensure that there is skilled and well trained labour force, which is familiar with the necessary technical, social and environmental standards, and which will help achieve better levels of sustainability of the stocks; calls for a strong societal dimension in the Black Sea region sustainable blue growth with respect to key principles of the European Pillar of Social Rights, especially with regard to precarious, seasonal and undeclared workers and to the access of women in the sector;
Amendment 118 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 9 b (new)
Paragraph 9 b (new)
9 b. Welcomes the efforts for establishing demonstration centers in Romania, Turkey and Bulgaria, which has been in cooperation with GFCM and which has the potential of increasing the attractivity of the fisheries for the local businesses and stakeholders;
Amendment 119 #
Amendment 124 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 10
Paragraph 10
10. Calls for targeted measures and adequate resources to reduce pollution throughout the basin through joint programmes and budgets; calls for extensive research and estimates on the plastic pollution and the effects of plastics and other pollutants on the living organisms in the Black Sea; calls for systemic measurement of the nitrogen pollution in the Black Sea Basin;
Amendment 128 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 10 a (new)
Paragraph 10 a (new)
10 a. Recalls that the fisheries and aquaculture sectors do not case temperature rise and thus climate change, but rather suffer from its sequences such as increased aerial temperature, which increases the marine temperature in the upper layers;
Amendment 131 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 10 b (new)
Paragraph 10 b (new)
10 b. Calls on the Black Sea littoral states to invest in scientific research and data collection with regard to the effect of the climate change on the Black Sea and Lower Danube ecosystems; reminds that this should include providing enough resources to the scientific community to conduct research on the spot with regards to the migratory routes, wintering, feeding and reaching reproductive maturation, which will also have an effect on the characteristics and availability of stocks;
Amendment 134 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 10 c (new)
Paragraph 10 c (new)
Amendment 135 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 10 d (new)
Paragraph 10 d (new)
10 d. Is very concerned by the real threat of extinction for the remaining 5 sturgeon species in the Black Sea and Danube Delta basin; acknowledges the efforts undertaken by the authorities in Bulgaria and Romania, which have introduced a complete ban on sturgeon fishing in the Black Sea since 2008 and in the Danube river since 2011 and which was prolonged for 5 more years (until 2026); welcomes the refishing efforts with sturgeons, which have been undertaken and supported by experts from the non- governmental and state structures;
Amendment 137 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 10 f (new)
Paragraph 10 f (new)
10 f. Is of the opinion that regular measurements of the dynamics of the stocks is necessary so that adequate management measures can be designed; reminds that due to the overfishing and the anthropogenic pressure, the stocks of the economically significant species are more sensitive and vulnerable to climate change;
Amendment 140 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 11
Paragraph 11
11. Invites the Member States to develop the ex situ farming of sturgeon; invites the Member States to provide retraining programmes and access to other livelihoods for sturgeon fishermens, with an eye to reducing illegal catch levels;
Amendment 142 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 12 a (new)
Paragraph 12 a (new)
12 a. Stresses the urgent need to establish areas, in which wild populations of sturgeons, shads and other fish species can recover; calls on the competent authorities in the member states concerned to come up with a proposal in this direction, which will be both beneficial for the biodiversity conservation and for the fishery management;
Amendment 144 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 12 b (new)
Paragraph 12 b (new)
12 b. Reminds that further scientific research is needed for the population of some molluscs such as the striped white venus clam (Chamalea gallina) in order to make better mapping of the distribution of the species and also explore the possibility of using it for marine aquaculture;
Amendment 145 #
2019/2159(INI)
12 c. Invites the Black Sea littoral states to find a common approach on helping the cetaceans reach stable population levels and improve their conservation status;
Amendment 146 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 12 e (new)
Paragraph 12 e (new)
12 e. Calls on the Commission and the competent authorities in Bulgaria and Romania to provide funding for research on the state of the Black Sea shads (Alosa spp.) currently listed in Annex V of the Habitats Directive 92/43/EEC, with scientific and socio-economic analyses included, assessing the need to move Alosa spp. in Annex II or even Annex I of this Directive, if the necessary criteria are met;
Amendment 151 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 12 d (new)
Paragraph 12 d (new)
12 d. Calls on the Commission to urgently consider transferring the sturgeons (Acipenseriformes) currently listed in Annex V of the Habitats Directive 92/43/EEC to Annex II or even Annex I of it;
Amendment 152 #
2019/2159(INI)
Motion for a resolution
Paragraph 13
Paragraph 13
13. Instructs its President to forward this resolution to the Council and to the Commiss, the Commission, the governments and parliaments of the Member States, the governments and parliaments of the Ukraine, the Russian Federation, Georgia and Turkey, the General Fisheries Commission for the Mediterranean and the Black Sea, the Organisation of the Black Sea Economic cooperation, the Commission on the Protection of the Black Sea Against Pollution.